- încreţi
- ÎNCREŢÍ, încreţesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A face creţuri. ♦ tranz. A strânge pielea (frunţii) astfel încât să formeze cute, zbârcituri. 2. refl. fig. (Despre pielea, carnea cuiva, p. ext. despre oameni) A se încrâncena, a se înfiora (din cauza groazei, spaimei etc.). 3. tranz. A face părul creţ; a ondula, a cârlionţa. ♦ refl. (Despre păr) A deveni creţ (în urma ondulării). – În + creţ.Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98A încreţi ≠ a descreţiTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeÎNCREŢÍ vb. 1. v. cuta. 2. v. rida. 3. a (se) cuta, a tremura, a (se) undui, (glumeţ) a (se) zbârli. (Suprafaţa apei se încreţi de vânt.) 4. v. ondula.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeÎNCREŢÍ vb. v. cutremura, încrâncena, în-fiora, înfricoşa, îngrozi, înspăimânta, tremura, zgudui.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeîncreţí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. încreţésc, imperf. 3 sg. încreţeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. încreţeáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA ÎNCREŢ//Í încreţiésc tranz. A face să se încreţească; a ondula; a cârlionţa; a bucla. încreţi o fustă. încreţi fruntea. A-şi încreţi părul. [Sil. în-cre-] /în + a creţiTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE ÎNCREŢ//Í mă încreţiésc intranz. 1) (despre păr) A deveni creţ; a se ondula; a se cârlionţa; a se bucla. 2) (despre ţesături, piele, hârtie etc.) A căpăta creţuri. 3) (despre pielea sau carnea omului) A se contracta în mod involuntar sub acţiunea unei tensiuni nervoase; a se încrâncena; a se înfiora. 4) fig. A manifesta nemulţumire printr-o grimasă. /în + a creţiTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.