- friza
- FRIZÁ1, frizez, vb. I. tranz. şi refl. (Azi rar) A(-şi) încreţi, a(-şi) ondula părul (cu fierul sau prin alte mijloace); a (se) coafa. [var.: frezá vb. I] – Din fr. friser.Trimis de zaraza_joe, 23.01.2004. Sursa: DEX '98FRIZÁ2, vb. I. tranz. A fi pe punctul de a atinge ridicolul, nebunia etc. – Din fr. friser.Trimis de zaraza_joe, 23.01.2004. Sursa: DEX '98FRIZÁ vb. v. coafa.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimefrizá (coafa) vb., ind. prez. 1 sg. frizéz, 3 sg. şi pl. frizeázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA FRIZ//Á frizaéz tranz. 1) (părul) A aranja în bucle, folosind diferite mijloace; a cârlionţa; a încreţi; a bucla; a ondula. 2) fam. (persoane) A supune unei acţiuni de scurtare şi aranjare a părului. /<fr. friserTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE FRIZ//Á mă frizaéz intranz. A-şi face freza. /<fr. friserTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXFRIZÁ vb. I. I. tr., refl. (Rar) A(-şi) încreţi, a(-şi) cârlionţa (părul). ♦ A (se) pieptăna cu îngrijire. II. tr. A fi pe punctul de a atinge ridicolul, nebunia etc. [< fr. friser].Trimis de LauraGellner, 26.06.2006. Sursa: DNFRIZÁ vb. I. tr., refl. a(-şi) încreţi, a(-şi) cârlionţa (părul). ♢ a (se) pieptăna cu îngrijire. II. tr. a fi pe punctul de a atinge ridicolul, nebunia etc. (< fr. friser)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNfrizá (frizéz, frizát), vb. – A ondula, a încreţi. – var. freza (vulg.). fr. friser. – Der. frizer, s.m. (lucrător care se ocupă cu tunsul sau bărbieritul); frizerie, s.f. (atelier pentru tuns, bărbierit); frezură, s.f. (pieptănătură); înfrizurat, adj. (încreţit, ondulat). cf. freză.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.