ponciş — PONCÍŞ, Ă, poncişi, e, adj., adv. (reg.) I. adj. 1. (Despre ochi) Încrucişat, saşiu. 2. (Despre terenuri) Foarte înclinat, abrupt, pieziş. ♢ expr. (Adverbial) A spune (ceva) ponciş = a spune (ceva) în mod direct, fără a menaja pe interlocutor. II … Dicționar Român
saşiu — SAŞÍU, ÍE, saşii, adj. (Despre oameni) Care se uită cruciş; zbanghiu, bazaochi; (despre ochi, privire) cruciş, încrucişat. [var.: şaşíu, ie adj.] – Din tc. şasi. Trimis de LauraGellner, 27.04.2004. Sursa: DEX 98 SAŞÍU adj., adv. 1. adj. chiorâş … Dicționar Român
bazaochi — BAZAÓCHI, OÁCHE, bazaochi, oache, adj. (reg.) 1. Saşiu. 2. Nebunatic, ştrengar, poznaş. – cf. ucr. b e z o k i j. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BAZAÓCHI adj. v. chiorâş, cruciş, încrucişat, pieziş, saşiu, strabic. Trimis de… … Dicționar Român
boldiş — BOLDÍŞ adv. (reg.) Chiorâş, cu coada ochiului. – Bold + suf. iş. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 boldíş adv. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
ceacâr — CEACẤR, Ă, ceacâri, e, adj. (Despre ochii unei fiinţe) 1. Care prezintă anomalia de a nu fi de aceeaşi culoare, care au culori diferite; (despre fiinţe) cu ochi de culori diferite; cu lumina ochiului înconjurată de un cearcăn albicios. 2. Care… … Dicționar Român
ceur — CEÚR adj. v. chiorâş, cruciş, încrucişat, pieziş, saşiu, strabic. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
ceuş — ceúş, ă, ceúşi, e, adj. (reg.) care se uită chiorâş; ceacâr, ceur, strâmb. Trimis de blaurb, 03.04.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
chiomb — CHIOMB, CHIOÁMBĂ adj. v. chiomp. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Chiomb ≠ deştept, cuminte, inteligent, isteţ, mintios, căpos, căpăţânos, înţelept Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime CHIOMB adj. v. chiorâş, cruciş,… … Dicționar Român
chiondorâş — CHIONDORẤŞ adv. (reg.) Chiorâş, încruntat, posomorât. Se uită chiondorâş. [var.: chiondorúş adv.] – [În]chiondora + suf. âş. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CHIONDORÂŞ adv. v. saşiu … Dicționar Român
chior — CHIOR, CHIOÁRĂ, chiori, chioare, adj. 1. (Adesea substantivat) Care vede numai cu un ochi; căruia îi lipseşte un ochi. 2. (reg.; adesea substantivat) Orb. 3. (Adesea substantivat) Care nu vede bine. 4. (Adesea substantivat) Saşiu. 5. fig. (Despre … Dicționar Român