- ceacâr
- CEACẤR, -Ă, ceacâri, -e, adj. (Despre ochii unei fiinţe) 1. Care prezintă anomalia de a nu fi de aceeaşi culoare, care au culori diferite; (despre fiinţe) cu ochi de culori diferite; cu lumina ochiului înconjurată de un cearcăn albicios. 2. Care suferă de strabism; saşiu, zbanghiu. – Din tc. çakır "albastru cu ape cenuşii".Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX '98CEACÂR adj. v. chiorâş, cruciş, încrucişat, pieziş, saşiu, strabic.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeceacâr adj. m., pl. ceacâri; f. sg. ceacâră, pl. ceacâreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCEACÂR ceacâră (ceacâri, ceacâre) şi substantival 1) (despre fiinţe) Care are ochii de diferite culori. 2) (despre persoane) Care se uită cruciş; saşiu; încrucişat; zbanghiu. 3) (despre ochi sau privire) Care este orientat crucis; încrucişat; saşiu; zbanghiu; ponciş. /<turc. çakirTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXceacîr (ceacấră), adj. – 1. Cu ochi albaştri. – 2. Saşiu, zbanghiu. – 3. Afumat, beat. – Mr. ciacîr, megl. ciacăr. tc. çakir (Şeineanu, II, 119; Lokotsch 386); cf. bg. čakăr.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.