- închisoare
- ÎNCHISOÁRE, închisori, s.f. 1. Clădire, loc în care sunt închişi cei condamnaţi la pedepse privative de libertate sau cei deţinuţi preventiv; temniţă, puşcărie. penitenciar, arest, prinsoare. ♦ (Rar) Loc închis sau îngrădit (unde se ţin vitele). 2. Faptul de a sta închis; şedere în temniţă. – Închis2 + suf. -oare.Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98ÎNCHISOÁRE s. (jur.) 1. arest, ocnă, penitenciar, puşcărie, temniţă, (înv. şi pop.) popreală, (pop.) prinsoare, robie, (reg.) cremenal, (Transilv., Maram. şi Bucov.) arişte, (prin Transilv.) căliscă, (Transilv.) piţigoaică, (prin Olt.) prinzare, (prin Maram.) robşag, (înv.) pază, tumurluc, (franţuzism înv.) prizon, (fam.) beci, gherlă, (fam. fig.) dubă, hârdău, răcoare, (reg. fig.) umbră, (arg.) gros, pârnaie, ţuhaus, zdup. (Cât a stat la închisoare?) 2. ocnă, puşcărie, recluziune, temniţă. (Condamnat la 5 ani închisoare.)Trimis de siveco, 03.10.2008. Sursa: Sinonimeînchisoáre s. f., g.-d. art. închisórii; pl. închisóriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficÎNCHIS//OÁRE închisoareóri f. 1) Instituţie corecţională în care îşi ispăşesc pedeapsa persoane condamnate la privaţiune de libertate; puşcărie; penitenciar. A fi la închisoare. 2) Clădire în care se află această instituţie. 3) fig. Loc unde este închis cineva sau ceva. 4) Stare a celui închis. Condamnat la 5 ani închisoare. [G.-D. închisorii] /închis + suf. închisoareoareTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.