încerca

încerca
ÎNCERCÁ, încérc, vb. I. tranz. 1. A verifica un lucru spre a-i controla însuşirile; a proba. ♢ expr. Pe încercate = cu ajutorul, prin mijlocirea unei probe. ♦ refl. recipr. A-şi măsura forţele în luptă cu cineva. 2. A întreprinde un lucru ca exerciţiu, de probă; a face tentative de... ♦ A-şi da silinţa să..., a face sforţări, a căuta să... 3. A fi cuprins de un sentiment, de o senzaţie; (despre sentimente, senzaţii etc.) a se face simţit, a cuprinde pe cineva. – lat. pop. in-circare.
Trimis de valeriu, 16.04.2007. Sursa: DEX '98

ÎNCERCÁ vb. 1. v. verifica. 2. v. experimenta. 3. a proba, a verifica, (înv.) a ispiti. (A încerca sentimentele cuiva.) 4. a căuta, a tatona, (înv. şi reg.) a probălui. (încerca să găsească o soluţie.) 5. a căuta, a vedea. (încerca dacă poţi să dezlegi problema.) 6. v. sonda. 7. a căuta, a umbla. (încerca să mă înşele.) 8. v. strădui. 9. a se forţa, a se sforţa, a se sili, a se strădui. (încerca să-i câştige bunăvoinţa.) 10. a gusta, (pop.) a cerca. (A încerca o pară pentru a-i aprecia savoarea.) 11. v. întrece. 12. v. îndura. 13. v. simţi.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

încercá vb., ind. prez. 1 sg. încérc, 3 sg. şi pl. înceárcă, perf. s. 1 sg. încercái; conj. prez. 3 sg. şi pl. încérce
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A ÎNCERCÁ încérc tranz. 1) (obiecte sau fiinţe) A verifica printr-o probă (pentru a se convinge de ceva). încerca un costum. încerca un vehicul. ♢ încerca marea cu degetul a se apuca de o acţiune irealizabilă. 2) (acţiuni) A întreprinde ca tentativă. încerca să compună muzică. 3) A cunoaşte din proprie experienţă. 4) (despre senzaţii, sentimente etc.) A pune stăpânire; a apuca. /<lat. incircare
Trimis de siveco, 29.10.2008. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • căuta — CĂUTÁ, cáut, vb. I. I. tranz. 1. A încerca să găsească pe cineva sau ceva; a umbla după... ♢ expr. A căuta cuiva ceartă (sau pricină) cu lumânarea = a provoca ceartă cu orice preţ. N ai ce căuta (undeva) = nu există motiv, este interzis să vii… …   Dicționar Român

  • cerca — CERCÁ, cerc, vb. I. 1. tranz. (pop.) A cerceta, a examina; a iscodi. ♦ intranz. A întreba, a se informa. 2. tranz. şi refl. (pop.) A se strădui, a se sili; a căuta să... 3. tranz. (pop.) A proba, a căuta să vezi dacă ceva e bun, potrivit etc. 4 …   Dicționar Român

  • încercat — ÎNCERCÁT1 s.n. Faptul de a încerca; încercare. – v. încerca. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎNCERCÁT2, Ă, încercaţi, te, adj. Priceput, experimentat; care a trecut prin greutăţi, prin necazuri; păţit2. – v. încerca. Trimis de… …   Dicționar Român

  • proba — PROBÁ, probez, vb. I. tranz. 1. (Folosit şi absol.) A supune ceva sau pe cineva la o probă, la o încercare, pentru a vedea dacă este corespunzător unui scop, unor cerinţe etc.; a încerca un obiect de îmbrăcăminte, de încălţăminte etc. 2. A dovedi …   Dicționar Român

  • simţi — SIMŢÍ, simt, vb. IV. 1. tranz. A avea, prin intermediul organelor de simţ, senzaţia sau percepţia unui lucru, a unui fapt, a unei calităţi, a percepe efectul unei excitaţii; a prezenta sensibilitate. ♦ refl. A şi da seama de propria stare fizică …   Dicționar Român

  • încercare — ÎNCERCÁRE, încercări, s.f. 1. Acţiunea de a încerca şi rezultatul ei; verificare, probă. 2. Tentativă; străduinţă, silinţă. 3. (La jocul de rugbi) Aşezare a mingii cu mâna în terenul de ţintă al echipei adverse; punctele obţinute în urma acestei… …   Dicționar Român

  • da — DA1 adv. Cuvânt care se întrebuinţează pentru a răspunde afirmativ la o întrebare sau pentru a exprima o afirmaţie, un consimţământ. ♢ loc. adv. Ba da, exprimă răspunsul afirmativ la o întrebare negativă. – Din bg., rus., scr. da. Trimis de ionel …   Dicționar Român

  • preluda — PRELUDÁ, preludez, vb. I. intranz. (livr.) 1. A şi încerca vocea sau instrumentul înainte de a executa o bucată muzicală; p. ext. a începe să cânte. 2. A efectua o acţiune preliminară. [var.: (înv.) prelúde vb. III] – Din fr. préluder, lat …   Dicționar Român

  • probălui — PROBĂLUÍ, probăluiesc, vb. IV. tranz. (înv. şi reg.) 1. A încerca, a căuta să facă, să realizeze ceva; a face tentative. 2. A supune ceva sau pe cineva la o probă, la o încercare pentru a vedea dacă este corespunzător anumitor cerinţe, unui… …   Dicționar Român

  • retiar — RETIÁR, retiari, s.m. Gladiator roman înarmat cu un trident, un pumnal şi o plasă în care încerca să l prindă pe adversarul său. [pr.: ti ar] – Din lat. retiarius, fr. rétiaire. Trimis de Catalin Gherghe, 18.04.2008. Sursa: DEX 98  retiár s. m.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”