încercare

încercare
ÎNCERCÁRE, încercări, s.f. 1. Acţiunea de a încerca şi rezultatul ei; verificare, probă. 2. Tentativă; străduinţă, silinţă. 3. (La jocul de rugbi) Aşezare a mingii cu mâna în terenul de ţintă al echipei adverse; punctele obţinute în urma acestei acţiuni; eseu. 4. Lucrare (literară) de debut. ♦ (Rar) Eseu (literar sau ştiinţific). 5. Necaz, suferinţă. primejdie; dificultate pe care o îndură cineva. 6. (înv.) Experienţă practică; cunoaştere. – v. încerca.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ÎNCERCÁRE s. 1. v. verificare. 2. v. experimentare. 3. v. experiment. 4. v. tentativă. 5. v. eseu. 6. efort, osteneală, sforţare, silinţă, strădanie, străduinţă. (Toate încercare lui au fost zadarnice.) 7. greu, greutate, impas, necaz, vicisitudine. (A trecut cu bine încercare.) 8. greutate, necaz, nevoie, suferinţă, vicisitudine, (înv.) ispită. (A trecut prin multe încercare.) 9. v. chin. 10. v. cumpănă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

încercáre s.f., g.-d. art. încercării; pl. încercări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ÎNCERC//ÁRE încercareări f. 1) v. A ÎNCERCA.A pune la încercare a verifica starea fizică şi/sau morală a cuiva. 2) Acţiune întreprinsă pentru realizarea unui lucru (fără a avea garanţia reuşitei). A trecut cu bine încercarearea. 3) Lucrare (literară sau ştiinţifică) de debut. 4) Necaz suportat de cineva. La grea încercare s-a aflat. [G.-D. încercării] /v. a încerca
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • probă — PRÓBĂ, probe, s.f. 1. Confirmare a unui adevăr, dovedire; dovadă, semn, mărturie în sprijinul cuiva sau a ceva. ♢ Probă cu martori = susţinere prin martori a unei afirmaţii în faţa instanţelor de judecată. ♢ loc. vb. A da probă (sau probe) de …   Dicționar Român

  • tentativă — TENTATÍVĂ, tentative, s.f. Acţiune întreprinsă în scopul de a realiza ceva, fără siguranţa izbânzii; încercare (neizbutită). ♦ (jur.) Încercare de a săvârşi o infracţiune. – Din fr. tentative. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • ispită — ISPÍTĂ, ispite, s.f. 1. Ceea ce exercită o mare forţă de atracţie; îndemn (spre rău), ademenire, tentaţie, seducţie; p. ext. păcat. 2. (înv.) Încercare, probă la care era supus cineva pentru a i se constata iubirea, răbdarea, credinţa etc. 3.… …   Dicționar Român

  • eseu — ESÉU, eseuri, s.n. 1. Studiu de proporţii restrânse asupra unor teme filozofice, literare sau ştiinţifice, compus cu mijloace originale, fără pretenţia de a epuiza problema. 2. (Sport; la rugbi) Încercare. 3. Probă preliminară de mărci poştale pe …   Dicționar Român

  • test — TEST1, teste, s.n. Probă prin care se examinează, în psihologia experimentală, unele aptitudini psihice şi fizice ale unei persoane; p. ext. materialul (fişe, tablouri, scheme etc.) cu care se face această probă. – Din fr., engl. test.. Trimis de …   Dicționar Român

  • Vad (Brasov) — Vad (Braşov)  Roumanie Judeţ de Braşov Vad Statut : Village …   Wikipédia en Français

  • Vad (Braşov) —  Roumanie Judeţ de Braşov Vad Statut : Village …   Wikipédia en Français

  • Vad (Brașov) — Vad …   Wikipédia en Français

  • atentat — ATENTÁT, atentate, s.n. Acţiune criminală, de obicei contra unui şef de stat sau de guvern. ♦ fig. Încercare de încalcare a unui drept, de distrugere a unei stări de lucruri, a unei concepţii, de răsturnare a ordinii sociale sau politice a unui… …   Dicționar Român

  • cumpănă — CÚMPĂNĂ, cumpene, s.f. 1. Dispozitiv format dintr o bârnă mobilă de lemn aşezată pe un stâlp înalt, având legată la un capăt o greutate pentru echilibru şi la celălalt o găleată, cu ajutorul căruia se scoate apa din fântână. 2. Cântar format… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”