- tentativă
- TENTATÍVĂ, tentative, s.f. Acţiune întreprinsă în scopul de a realiza ceva, fără siguranţa izbânzii; încercare (neizbutită). ♦ (jur.) Încercare de a săvârşi o infracţiune. – Din fr. tentative.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98TENTATÍVĂ s. încercare. (O tentativă de record.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimetentatívă s. f., g.-d. art. tentatívei; pl. tentatíveTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficTENTATÍV//Ă tentativăe f. 1) Acţiune prin care se încearcă să se ajungă la un rezultat; încercare. 2) jur. Încercare de a comite o infracţiune. /<fr. tentativeTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXTENTATÍVĂ s.f. Acţiune întreprinsă în scopul de a realiza ceva, fără a avea însă siguranţa izbândei; încercare (neizbutită). ♦ (jur.) Încercare de a săvârşi o infracţiune. [cf. fr. tentative, it. tentativo].Trimis de LauraGellner, 04.06.2007. Sursa: DNTENTATÍVĂ s. f. 1. acţiune întreprinsă în scopul de a realiza ceva, fără siguranţa izbânzii; încercare (neizbutită). 2. (jur.) încercare de a săvârşi o infracţiune. (< fr. tentative)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.