tentaţie

tentaţie
TENTÁŢIE, tentaţii, s.f. Ispită, ademenire, dorinţă. [var.: tentaţiúne s.f.] – Din fr. tentation.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

TENTÁŢIE s. ademenire, atracţie, ispită, seducere, seducţie, (înv.) blaznă, iscuşenie, năpastă, să-blaznă, scandală, (fig. rar) nadă. (N-a rezistat tentaţie.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

tentáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. tentáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. tentáţiei; pl. tentáţii, art. tentáţiile (sil. -ti-i-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

TENTÁŢI//E tentaţiei f. 1) Motiv care atrage o persoană la acţiune; dorinţă puternică de a realiza sau a obţine ceva; ispită. 2) rel. Impuls care împinge omul la săvârşirea unui păcat. [G.-D. tentaţiei; Sil. -ţi-e] /<it. tentazione, fr. tentation
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

TENTÁŢIE s.f. Ispită, ademenire, atracţie. [gen. -iei, var. tentaţiune s.f. / cf. fr. tentation].
Trimis de LauraGellner, 04.06.2007. Sursa: DN

TENTÁŢIE s. f. ispită; atracţie; dorinţă. (< fr. tentation, lat. tenptatio)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • tentáţie — s. f. (sil. ţi e), art. tentáţia (sil. ţi a), g. d. art. tentáţiei; pl. tentáţii, art. tentáţiile (sil. ti i ) …   Romanian orthography

  • ispită — ISPÍTĂ, ispite, s.f. 1. Ceea ce exercită o mare forţă de atracţie; îndemn (spre rău), ademenire, tentaţie, seducţie; p. ext. păcat. 2. (înv.) Încercare, probă la care era supus cineva pentru a i se constata iubirea, răbdarea, credinţa etc. 3.… …   Dicționar Român

  • iscuşenie — ISCUŞÉNIE s. v. ademenire, atracţie, ispită, seducere, seducţie, tentaţie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  iscuşénie s.f. (înv.) 1. ispită, tentaţie. 2. cercetare, iscodire. Trimis de blaurb, 01.06.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • nadă — NÁDĂ, nade, s.f. 1. Hrană naturală sau imitaţie de hrană care se pune într o unealtă de pescuit sau într o cursă pentru a ademeni şi a prinde peştii sau alte animale; momeală. ♦ fig. Ispită, tentaţie; cursă. 2. Parte înnădită, adăugată la un… …   Dicționar Român

  • tentaţiune — TENTAŢIÚNE s.f. v. tentaţie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  TENTAŢIÚNE s.f. v. tentaţie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român

  • ademană — ademánă, ademéni, s.f. (înv.) mită, tentaţie. Trimis de blaurb, 07.03.2006. Sursa: DAR  ADEMANĂ s.f. (Trans. SV) Camătă, dobîndă. Nu aduna cu păcătoşii sufletul mieu şi cu bărbaţii încruntători viiaţa mea, întru a carora mîni iaste păcat şi… …   Dicționar Român

  • ademenire — ADEMENÍRE, ademeniri, s.f. Acţiunea de a ademeni şi rezultatul ei; ademeneală; (concr.) faptă sau vorbă prin care se ademeneşte. [var.: (reg.) adimeníre s.f.] – v. ademeni. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ADEMENÍRE s. 1. v …   Dicționar Român

  • atracţie — ATRÁCŢIE, atracţii, s.f. 1. Forţă (gravitaţională, electrică, magnetică etc.) care tinde să apropie corpurile între care se exercită. 2. Înclinare puternică pe care o fiinţă o simte pentru alta sau pentru ceva, imbold de a te apropia de cineva… …   Dicționar Român

  • blaznă — BLÁZNĂ, blazne, s.f. (reg.) Pocitanie, monstru. – Din sl. blazna. Trimis de paula, 20.08.2002. Sursa: DLRM  BLÁZNĂ s. v. ademenire, arătare, atracţie, ispită, monstru, pocitanie, pocitură, seducere, seducţie, tentaţie. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • contentaţie — CONTENTÁŢIE, contentaţii, s.f. (Latinism) Mulţumire, satisfacţie. – Din lat. contentatio. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  contentáţie s. f. → tentaţie Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic  CONTENTÁŢIE s.f …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”