zgudui

zgudui
ZGUDUÍ, zgúdui, vb. IV. 1. refl. şi tranz. A se cutremura sau a face să se cutremure, să se clatine; a (se) scutura cu putere, a (se) zdruncina (1). ♦ tranz. fig. A tulbura, a zdruncina convingerile, conştiinţa cuiva. 2. tranz. fig. A emoţiona puternic, a înfiora. – et. nec.
Trimis de valeriu, 02.06.2003. Sursa: DEX '98

ZGUDUÍ vb. 1. a (se) clătina, a (se) cutremura, a (se) scutura, a (se) zdruncina, a (se) zgâlţâi. (Seismul zgudui casa din temelii.) 2. v. tremura. (Se zgudui pereţii.) 3. v. hâţâi. (Căruţa l-a zgudui zdravăn.) 4. a zgâlţâi, (pop.) a zgâlţâna. (Îl zgudui zdravăn ca să se scoale.) 5. a (se) agita, a (se) clătina, a (se) scutura. (A zgudui lichidul din eprubetă.) 6. a se cutremura, a se încrâncena, a se înfiora, a se înfricoşa, a se îngrozi, a se înspăimânta, a tremura, (înv. şi pop.) a se spăimânta. (Se zgudui la auzul acestei veşti.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ZGUDUÍ vb. v. clătina.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

zguduí vb., ind. şi conj. prez. 1 şi 2 sg. zgúdui, 3 sg. zgúduie, imperf. 3 sg. zguduiá
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A ZGUDUÍ zgúdui tranz. A face să se zguduie; a zdruncina. 2) fig. (convingeri, concepţii etc.) A clătina din temelii; a zdruncina. /Orig. nec.
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE ZGUDUÍ mă zgúdui intranz. 1) (despre vehicule sau persoane aflate în vehicule) A se scutura cu putere (din cauza denivelării drumului); a se zdruncina; a se hurduca. 2) (despre pământ) A se afla în seism; a se cutremura. 3) fig. (despre persoane) A fi cuprins de emoţii puternice; a se tulbura. /Orig. nec.
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • cutremura — CUTREMURÁ, cutrémur, vb. I. 1. refl. (Despre pământ) A se zgudui din cauza unui cutremur (1). ♦ refl. şi tranz. A (se) clătina, a (se) scutura. 2. refl. şi tranz. fig. A (se) înfiora, a tresări sau a face să tresară; p. ext. a (se) îngrozi, a… …   Dicționar Român

  • zblendui — ZBLENDUÍ, zblenduiesc, vb. IV. tranz. (reg.) A zgudui, a clătina. – Bleandă + suf. ui (după zgudui). Trimis de valeriu, 02.06.2003. Sursa: DEX 98  ZBLENDUÍ vb. v. clătina, scutura, zgâlţâi, zgudui. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa …   Dicționar Român

  • zgâlţâi — ZGÂLŢÂÍ, zgấlţâi, vb. IV. tranz. şi refl. A (se) scutura, a (se) clătina cu putere; a (se) zgudui; a (se) zgâlţâna; a (se) cutremura. – Formaţie onomatopeică. Trimis de valeriu, 02.06.2003. Sursa: DEX 98  ZGÂLŢÂÍ, zgấlţâi, vb. IV. zgâlţâi (din… …   Dicționar Român

  • agita — AGITÁ, agít, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) mişca repede încoace şi încolo; a (se) clătina, a (se) zgudui; a (se) frământa. ♦ tranz. A amesteca două sau mai multe substanţe prin clătinarea lor (într un vas). 2. refl. (fam.) A se manifesta prin… …   Dicționar Român

  • clăti — CLĂTÍ, clătesc, vb. IV. I. tranz. A curăţa rufe, vase etc., spălându le uşor cu apă, a limpezi într o ultimă apă curată; a clătări. ♦ refl. A se spăla uşor pe mâini, în gură etc. II. (Inv. şi pop.) 1. tranz. A clătina(1). ♦ (refl.) (Despre apă,… …   Dicționar Român

  • dudui — DUDUÍ, dúdui, vb. IV. 1. intranz. (Despre pământ, clădiri, ferestre etc.; la pers. 3) A se zgudui, a se cutremura, a bubui (din cauza unor lovituri, explozii etc. repetate). 2. intranz. (Despre motoare, maşini etc.; p. ext. despre ateliere,… …   Dicționar Român

  • scutura — SCUTURÁ, scútur, vb. I. I. 1. tranz. A clătina, A agita sau (mai rar) a lovi un obiect pentru a face să cadă ori să iasă ceva de pe (sau din) el. ♢ expr. (fam.) A scutura (pe cineva) de bani sau a scutura buzunarele (ori punga) cuiva = a lua… …   Dicționar Român

  • smâc — SMÂC1 interj. Cuvânt care exprimă ideea de mişcare precipitată. (onomat., cf. hâc, bâc, zvâc, zgâţ ) Trimis de tavi, 01.06.2004. Sursa: DER  SMÂC2 s.n. 1. Laţ. 2. Jucărie în formă de arc (1). (din smâc1; pentru sensul (1.) cf. zbilţ) Trimis de… …   Dicționar Român

  • zbihui — ZBIHUÍ, zbihuiesc, vb. IV. tranz. (reg.) A scutura, a zgâlţâi (pe cineva). – et. nec. Trimis de valeriu, 02.06.2003. Sursa: DEX 98  ZBIHUÍ, zbihuiésc, vb. IV. refl. (Mold.) A se juca, sărind şi alergând; a fi neastâmpărat; a zburda; a se… …   Dicționar Român

  • zdruncina — ZDRUNCINÁ, zdrúncin, vb. I. tranz. 1. A scutura tare, a zgâlţâi, a zgudui; a clătina; a hurduca. 2. fig. A clătina din temelii o concepţie, o convingere etc.; a slăbi, a submina, a şubrezi. – et. nec. Trimis de valeriu, 02.06.2003. Sursa: DEX 98… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”