hărnicie — HĂRNICÍE s.f. Zel în muncă, spor la lucru; sârguinţă, vrednicie; destoinicie. – Harnic + suf. ie. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Hărnicie ≠ lenevie, trândăvie Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime HĂRNICÍE s. râvnă, silinţă … Dicționar Român
demnitate — DEMNITÁTE, (2) demnităţi, s.f. 1. Calitatea de a fi demn, atitudine demnă (2); autoritate morală, prestigiu. ♦ Gravitate, măreţie. 2. (Mai ales la pl.) Funcţie sau însărcinare înaltă în stat; rang. – Din lat. dignitas, atis (după demn). Trimis de … Dicționar Român
învrednici — ÎNVREDNICÍ, învrednicesc, vb. IV. refl. 1. A se dovedi vrednic să înfăptuiască ceva, să ajungă la ceva; a fi capabil, a reuşi. 2. A avea norocul, cinstea să..., a avea parte de... ♦ tranz. (Rar) A acorda favoarea, norocul de a... 3. A găsi de… … Dicționar Român
activitate — ACTIVITÁTE, activităţi, s.f. Ansamblu de acte fizice, intelectuale şi morale făcute în scopul obţinerii unui anumit rezultat; folosire sistematică a forţelor proprii într un anumit domeniu, participare activă şi conştientă la ceva; muncă,… … Dicționar Român
capacitate — CAPACITÁTE, capacităţi, s.f. 1. Volum al unui recipient. 2. Însuşirea de a fi încăpător; mărime care reprezintă cantitatea maximă de materii sau de energie pe care o poate acumula un corp, un sistem etc. ♢ Măsuri de capacitate = măsuri cu care se … Dicționar Român
diligenţă — DILIGÉNŢĂ1, diligenţe, s.f. Trăsură mare, acoperită, cu care se făcea în trecut transportul regulat de poştă şi de călători pe distanţe mai lungi; poştalion. – Din fr. diligence. Trimis de LauraGellner, 13.07.2004. Sursa: DEX 98 DILIGÉNŢĂ2,… … Dicționar Român
nevrednicie — NEVREDNICÍE s.f. Faptul de a fi nevrednic de ceva, de a nu merita ceva. – Nevrednic + suf. ie. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Nevrednicie ≠ vrednicie Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime nevrednicíe s. f. (sil. vred … Dicționar Român
practică — PRÁCTICĂ, practici, s.f. 1. Practicare, p. ext. deprindere, obicei, rutină. 2. Activitate a oamenilor îndreptată spre crearea condiţiilor necesare existenţei societăţii, în primul rând spre producerea şi crearea bunurilor materiale şi a valorilor … Dicționar Român
silinţă — SILÍNŢĂ, silinţe, s.f. Stăruinţă îndelungată, osteneală pentru a executa bine ceva, pentru a atinge un scop; efort susţinut în muncă sau la învăţătură; sârguinţă, străduinţă, strădanie, râvnă, zel. ♢ loc. vb. A şi da silinţa (sau toată silinţa… … Dicționar Român
sârg — s.n. (pop.; în loc. adv.) Cu (sau, reg., de, în) sârg = repede, iute; îndată, imediat. – Din magh. sürgös grăbit . Trimis de LauraGellner, 20.06.2004. Sursa: DEX 98 SÂRG s. bunăvoinţă, râvnă, silinţă, zel, (înv.) proeresis. (Arăta destul sârg,… … Dicționar Român