vrednici

vrednici
VREDNICÍ, vrednicesc, vb. IV. (pop.) A se învrednici. ♦ tranz. (înv.) A merita. – Din vrednic.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

vrednicí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. vrednicésc, imperf. 3 sg. vredniceá; conj. prez. 3 sg. şi pl. vredniceáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • vrednic — VRÉDNIC, Ă, vrednici, ce, adj. 1. Harnic, iute, cu rost la treabă. ♦ Capabil, destoinic. 2. Demn de..., care merită să..., căruia i se cuvine pe drept ceva. ♢ expr. (reg.) A fi vrednic = a valora, a preţui. ♦ (Urmat de un conjunctiv sau un… …   Dicționar Român

  • vrédnic — adj. m., pl. vrédnici; f. sg. vrédnicã, pl. vrédnice …   Romanian orthography

  • vrednicie — VREDNICÍE, vrednicii, s.f. 1. Calitatea de a fi vrednic; hărnicie, îndemânare; capacitate, pricepere. 2. Faptă de merit, acţiune demnă de răsplată. ♦ Vitejie. 3. Cinste. ♦ (înv. şi arh.) Demnitate. – Vrednic + suf. ie. Trimis de ana zecheru,… …   Dicționar Român

  • vredničin — vrèdničin prid. DEFINICIJA koji pripada vrednici ETIMOLOGIJA vidi vrijediti …   Hrvatski jezični portal

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”