- viclean
- VICLEÁN, -Ă, vicleni, -e, adj. (Adesea substantivat) 1. Care se poartă, vorbeşte fără sinceritate, ascunzându-şi adevăratele intenţii (reprobabile); făţarnic, ipocrit, perfid; (cu sens atenuat) şiret, şmecher, isteţ. 2. (pop.) Rău, crud, neîndurător, hain. 3. (înv.) Care îşi calcă credinţa sau cuvântul; necredincios; trădător. ♦ (Rar) Care nu crede în învăţăturile religiei creştine; păgân. ♦ (Substantivat, m.) Duh necurat, drac. [var.: (înv.) hicleán, -ă adj.] – Din magh. hitlen.Trimis de gall, 10.04.2009. Sursa: DEX '98VICLEÁN adj. v. adulter, infidel, nefidel.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeVICLEÁN adj., s. 1. adj. v. ipocrit. 2. s. v. ipocrit. 3. adj. v. perfid. 4. adj. v. şmecher. 5. adj. abil, şiret, şmecher, (pop.) mehenghi. (Om viclean în acţiuni.)Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeVICLEÁN adj., s. v. necredincios, păgân.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeVICLEÁNUL s. art. v. aghiuţă, demon, diavol, drac, încornoratul, naiba, necuratul, satană, tartor.Trimis de siveco, 15.01.2008. Sursa: Sinonimevicleán adj. m. (sil. -clean), pl. vicléni; f. sg. vicleánă, pl. vicléneTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficVICLEÁN vicleaneánă (vicleanéni, vicleanéne) (despre persoane) 1) Care, sub masca aparent binevoitoare, ascunde gânduri duşmănoase; perfid; insidios. 2) Care se orientează cu pricepere în orice situaţii, trăgând foloase; şiret; şmecher; hâtru. 3) înv. Care a renunţat la credinţa sa; renegat. [Sil. vi-clean] /<ung. hitlenTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.