viclean — VICLEÁN, Ă, vicleni, e, adj. (Adesea substantivat) 1. Care se poartă, vorbeşte fără sinceritate, ascunzându şi adevăratele intenţii (reprobabile); făţarnic, ipocrit, perfid; (cu sens atenuat) şiret, şmecher, isteţ. 2. (pop.) Rău, crud,… … Dicționar Român
vicleán — adj. m. (sil. clean), pl. vicléni; f. sg. vicleánã, pl. vicléne … Romanian orthography
asupra — ASÚPRA conj. (Construit cu genitivul) 1. (Local), Peste; deasupra. Se apleacă asupra lui. ♢ expr. A avea (ceva) asupra sa = a purta (ceva) cu sine. A prinde (pe cineva) asupra faptului = a surprinde (pe cineva) în momentul când comite ceva (rău) … Dicționar Român
lăsti — lăstí, lăstésc, vb. IV (reg.) a înşela, a vicleni. Trimis de blaurb, 25.10.2008. Sursa: DAR … Dicționar Român
pisicări — pisicărí, pisicărésc, vb. IV refl. (înv. şi reg.) a se linguşi, a vicleni. Trimis de blaurb, 15.10.2008. Sursa: DAR … Dicționar Român
viclenesc — VICLEN//ÉSC viclenesceáscă (viclenescéşti) Care este caracteristic pentru vicleni; de viclean. /vic lean + suf. viclenescesc Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX … Dicționar Român
viclenie — VICLENÍE, viclenii, s.f. Însuşirea de a fi viclean; faptă, purtare de om viclean; perfidie, ipocrizie, falsitate, vicleşug. ♦ (Cu sens atenuat) Şiretenie, şmecherie, şiretlic; stratagemă. – Viclean + suf. ie. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007.… … Dicționar Român
înşela — ÎNŞELÁ, înşél, vb. I. I. tranz. (înv.) A pune şaua pe cal, a înşeua. II. 1. tranz. A induce în eroare, a abuza de buna credinţă a cuiva; a amăgi. ♢ expr. A înşela aşteptările = a dezamăgi. ♦ (Despre simţuri, facultăţi psihice) A nu (mai)… … Dicționar Român
