asupra

asupra
ASÚPRA conj. (Construit cu genitivul) 1. (Local), Peste; deasupra. Se apleacă asupra lui. ♢ expr. A avea (ceva) asupra sa = a purta (ceva) cu sine. A prinde (pe cineva) asupra faptului = a surprinde (pe cineva) în momentul când comite ceva (rău). (Substantivat, reg.); Cu asupra (de măsură) peste măsură. 2. (Local) Înspre, spre. Îşi aţinteşte privirea asupra lui. 3. În contra; împotriva. Se repede asupra lui. 4. Cu privire la..., despre. Discuţie asupra atomilor. 5. (Temporal; reg.) În preajma..., aproape de..., către. A sosit asupra nopţii. [var.: asúpră conj.] – Din lat. ad-supra.
Trimis de RACAI, 05.03.2009. Sursa: DEX '98

ASÚPRA prep. 1. (local) deasupra, peste. (Se apleacă asupra lui.) 2. (local) către, înspre, la, spre, (înv.) despre, între, supra. (Îşi aţinteşte privirea asupra noastră.) 3. contra, împotriva, (înv.) către, despre, spre. (Porneşte asupra duşmanilor.) 4. despre. (Studiu asupra atomi.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

ASÚPRA prep. v. către, înspre, spre.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

asúpra prep. (sil. -pra)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ASÚPRA prep. 1) (exprimă un raport spaţial, concretizând direcţia desfăşurării unei acţiuni) În direcţia; înspre; spre; către. S-a năpustit asupra lui. S-a aplecat asupra bolnavului. ♢ A avea asupra sa a purta ceva cu sine. 2) (exprimă un raport temporal, concretizând apropierea în timp a unui fenomen) Aproape de; în preajma; înspre; spre; către. A sosit asupra nopţii. 3) (exprimă un raport completiv) Împotriva; contra. A început a vicleni asupra lui. 4) (exprimă un raport relativ) Cu privire la; referitor la; privind. Referinţă asupra articolului. [Sil -su-pra] /<lat. ad-supra
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

asúpra adv., prep. – 1. Deasupra (adv., se foloseşte numai cu prep. de). – 2. Peste, pe deasupra (prep., se construieşte cu gen. şi urmat de de). – 3. În sarcina, la dispoziţia (prep., cu gen.) – 4. În contra, împotriva. – 5. În preajma, aproape de (prep., indică o relaţie temporală). – 6. Ca adv., are şi o întrebuinţare absolută, în forma asupră: slujba ce şi-o luase asupră (Ispirescu); plătesc eu cît face cu asupră (Iosif). – Mr. asupră, megl. supră. lat. *ad supra (Puşcariu 156; REW 200; DAR); cf. sard. assubra, abruz. assupra, mil. assura. În celelalte limbi romanice s-a păstrat numai supra, cf. spre. Pentru folosirea lui asupra, cf. Moser 448. Der. asupri, vb. (a împovăra; a oprima, a prigoni), pare formaţie internă (Cipariu, gram., 355 îl deriva de la lat. *ad superare); asupreală, s.f. (opresiune); asuprelnic, adj. (împovărător; opresor); asupriciune, s.f. (opresiune); asupritor, adj. (care asupreşte, opresor); asupritură, s.f. (înv., opresiune).
Trimis de blaurb, 02.07.2006. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • asupră — ASÚPRĂ prep. v. asupra. Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • asúpra — prep. (sil. pra) …   Romanian orthography

  • tensiune — TENSIÚNE, tensiuni, s.f. 1. Stare a ceea ce este întins; încordare. ♦ fig. Situaţie încordată; zbucium sufletesc, nervozitate. ♦ Forţă interioară care ia naştere într un corp supus unor forţe exterioare. 2. Diferenţă de potenţial între două… …   Dicționar Român

  • impresie — IMPRÉSIE, impresii, s.f. Efect lăsat în conştiinţa omului de lucruri sau de întâmplări din jurul lui cu care vine în contact; (la pl.) gânduri, imagini întipărite în amintire. ♢ expr. A da (sau a face, a lăsa) impresia că... = a) a determina pe… …   Dicționar Român

  • influenţă — INFLUÉNŢĂ1, influenţe, s.f. 1. Acţiune exercitată asupra unui lucru sau asupra unei fiinţe, putând duce la schimbarea lor; înrâurire. ♦ spec. Acţiune pe care o persoană o exercită asupra alteia (deliberat, pentru a i schimba caracterul, evoluţia …   Dicționar Român

  • obiect — OBIÉCT, obiecte, s.n. 1. Corp solid, de obicei prelucrat, care are o anumită întrebuinţare. ♢ Obiect al muncii = lucru sau complex de lucruri asupra cărora acţionează omul în cadrul procesului de producţie, direct sau cu ajutorul mijloacelor de… …   Dicționar Român

  • sclavagism — SCLAVAGÍSM s.n. Sistem social bazat pe proprietatea privată a stăpânului de sclavi asupra sclavilor. – După fr. esclavagisme. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  sclavagísm s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… …   Dicționar Român

  • suzeranitate — SUZERANITÁTE, suzeranităţi, s.f. Dreptul suzeranului asupra seniorilor vasali. ♦ Dreptul unui stat asupra altui stat care are guvern propriu, dar nu are autonomie completă. – Din fr. suzeraineté. Trimis de ionel, 08.01.2009. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • cenzură — CENZÚRĂ, cenzuri, s.f. 1. Control prealabil exercitat, în unele state, asupra conţinutului publicaţiilor, spectacolelor, emisiunilor de radioteleviziune şi, în anumite condiţii, asupra corespondenţei şi convorbirilor telefonice; organ care… …   Dicționar Român

  • conspect — CONSPÉCT, conspecte, s.n. 1. Notare sintetică, schematică şi sistematică a datelor esenţiale ale unei probleme pe baza unui material documentar. 2. Privire generală, vedere de ansamblu asupra unor probleme (realizată într o lucrare). – Din lat.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”