- tensiune
- TENSIÚNE, tensiuni, s.f. 1. Stare a ceea ce este întins; încordare. ♦ fig. Situaţie încordată; zbucium sufletesc, nervozitate. ♦ Forţă interioară care ia naştere într-un corp supus unor forţe exterioare. 2. Diferenţă de potenţial între două puncte ale unui câmp electric. 3. Presiunea vaporilor produşi de un lichid într-un spaţiu închis. 4. (fiziol.; în sintagmele) Tensiune arterială = presiune cu care circulă sângele în artere, echivalentă cu presiunea pe care sângele o exercită asupra pereţilor arteriali; presiune mai mare decât cea normală, constituind o stare patologică. Tensiune oculară = tensiune a arterelor oculare. [pr.: -si-u-] – Din fr. tension, lat. tensio, -onis.Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX '98Tensiune ≠ destindereTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeTENSIÚNE s. 1. v. încordare. 2. (fiz.) intensitate. (tensiune într-un conducător.) 3. (fiz.) tensiune de vapori = presiune de vapori. 4. (fiziol.) (rar) presiune. (tensiune arterială.) 5. v. hipertensiune. 6. (fig.) dramatism. (tensiune unei situaţii.) 7. încordare, nervozitate. (Stare de tensiune.) 8. agitaţie, febrilitate, încordare, înfrigurare, neastâmpăr, nelinişte, nerăbdare. (tensiune dinaintea plecării la drum.)Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeTENSIÚNE s. v. efort unitar, febră.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimetensiúne s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. tensiúnii; pl. tensiúniTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficTENSIÚN//E tensiunei f. 1) Stare de încordare; întindere. tensiuneea muşchilor. 2) fig. Stare de spirit sau situaţie încordată; zbucium sufletesc; încordare. 3) fig. Efort intelectual. 4) fiz. Forţă interioară care acţionează asupra suprafeţei unui spaţiu închis. 5) Diferenţă de potenţial dintre două puncte ale unui câmp electric. 6) med. Presiune exercitată de fluxul de sânge asupra vaselor şi asupra inimii. [G.-D. tensiunii; Sil. -si-u-] /<fr. tensionTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXTENSIÚNE s.f. 1. Starea a ceea ce este întins; întindere. ♦ (fig.) Încordare; zbucium sufletesc, nervozitate. 2. (fiz.) Forţă interioară care acţionează asupra unităţii de arie dintr-o secţiune a unui corp supus unor forţe exterioare. ♦ Presiunea vaporilor produşi de un lichid într-un spaţiu închis. 3. Diferenţa de potenţial dintre două puncte ale unui câmp electric. 4. (med.) Presiune exercitată de fluxul sanguin asupra arterelor şi asupra inimii. [cf. fr. tension, lat. tensio].Trimis de LauraGellner, 03.06.2007. Sursa: DNTENSIÚNE s. f. 1. stare a ceea ce este întins; întindere. ♢ (fig.) încordare; surescitare, nervozitate. ♢ (fon.) efort al muşchilor, al coardelor vocale în timpul emisiunii unui sunet; (p. ext.) prima fază a articulării unui sunet. 2. (fiz.) forţă interioară care acţionează asupra unităţii de arie dintr-o secţiune a unui corp supus unor forţe exterioare. ♢ presiunea vaporilor produşi de un lichid într-un spaţiu închis. 3. diferenţa de potenţial dintre două puncte ale unui câmp electric. 4. tensiune arterială = presiune exercitată de fluxul sangvin asupra arterelor şi asupra inimii. (< fr. tension, lat. tensio)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.