umblet

umblet
ÚMBLET s. 1. v. umblătură. 2. v. alergătură. 3. v. mers. 4. călcătură, mers, mişcare, pas, păşit, (rar) mersătură, (înv. şi pop.) mersură. (Are un umblet săltăreţ.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ÚMBLET s. v. călătorie, comportament, comportare, conduită, deplasare, drum, intrigă, maşinaţie, purtare, uneltire, voiaj.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

úmblet s. n., pl. úmblete
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ÚMBLET n. v. UMBLĂTURĂ. /a umbla + suf. umbletet
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • mers — s.n. Faptul de a merge. 1. Deplasare, mişcare dintr un loc în altul; umblet, mergere. ♢ Mersul trenurilor sau vapoarelor = orar după care circulă trenurile sau vapoarele; (concr.) tabel sau broşură care cuprinde acest orar. ♢ loc. adv. Din mers …   Dicționar Român

  • alură — ALÚRĂ s.f. 1. Fel de a se mişca; mers, umblet; (rar) înfăţişare. 2. Mod de deplasare a unui animal. 3. Ritm în care se desfăşoară o acţiune individuală sau colectivă în întrecerile sportive. 4. Mod în care se desfăşoară un eveniment, o întâmplare …   Dicționar Român

  • cursă — CÚRSĂ1, curse, s.f. 1. Distanţă parcursă regulat de un vehicul pe acelaşi itinerar şi conform unui orar stabilit. ♦ (concr.) Vehicul care parcurge o astfel de distanţă. 2. Distanţă parcursă de o piesă între punctele extreme într o mişcare… …   Dicționar Român

  • călcătură — CĂLCĂTÚRĂ, călcături, s.f. Fel de a merge; pas, mers, umblet. – Călca + suf. ătură. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98  CĂLCĂTÚRĂ s. v. mers. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  călcătúră s. f., g. d. art. călcătúrii; …   Dicționar Român

  • merge — MÉRGE, merg, vb. III. intranz. I. 1. A se mişca deplasându se dintr un loc în altul; a se deplasa, a umbla. ♦ (Despre nave sau alte obiecte plutitoare) A pluti. ♦ (Despre păsări, avioane etc.) A zbura. ♦ (fam.; despre mâncăruri şi băuturi) A… …   Dicționar Român

  • pas — PAS1 interj. Cuvânt folosit de un jucător de cărţi pentru a arăta că nu vrea sau nu poate să deschidă jocul, să participe la joc (în turul respectiv). – Din fr. [je] passe. Trimis de valeriu, 05.01.2008. Sursa: DEX 98  PAS2, pasuri, s.n. 1. Drum …   Dicționar Român

  • purtare — PURTÁRE, purtări, s.f. Acţiunea de a (se) purta şi rezultatul ei. 1. Transportare (pe umeri sau pe braţe). 2. Folosire, întrebuinţare. ♢ loc. adj. De purtare = (despre îmbrăcăminte sau încălţăminte) care se poartă în mod curent, de toate zilele,… …   Dicționar Român

  • umblătură — UMBLĂTÚRĂ, umblături, s.f. (pop.) Umblat1, mers; umblare. ♦ Fel de a umbla, de a duce picioarele în mers. – Umbla + suf. ătură. Trimis de cata, 07.04.2003. Sursa: DEX 98  UMBLĂTÚRĂ s. 1. umblare, umblat, umblet. (După multă umblătură, a reuşit.) …   Dicționar Român

  • alergătură — ALERGĂTÚRĂ, alergături, s.f. Alergare. ♢ expr. O alergătură de cal = măsură aproximativă (nu prea mare) de distanţă. ♦ Deplasare continuă pentru îndeplinirea unor treburi; du te vino. ♢ expr. Cal de alergătură = cal sau, fig., om întrebuinţat la… …   Dicționar Român

  • circulaţie — CIRCULÁŢIE, circulaţii, s.f. Faptul de a circula. 1. Mişcare, deplasare, de obicei pe o cale de comunicaţie. ♦ spec. Deplasare a sevei în plante sau a citoplasmei în interiorul celulelor. 2. Mişcare, curgere a unui lichid, a unui gaz, a unui… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”