călătorit — CĂLĂTORÍT, Ă, călătoriţi, te, adj. Care a călătorit mult, umblat; care a văzut multe locuri. – v. călători. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CĂLĂTORÍT adj. v. umblat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
neumblat — NEUMBLÁT, Ă, neumblaţi, te, adj. 1. (Despre drumuri, locuri) Care este puţin umblat, pe care se trece rareori; pe unde nu au trecut niciodată oamenii; p. ext. care nu este populat; pustiu. 2. (Despre oameni) Care a călătorit puţin. [pr.: ne um ]… … Dicționar Român
purtat — PURTÁT1 s.n. 1. (pop.) Fel, mod de a se îmbrăca; port. 2. Utilizare, întrebuinţare. 3. Conduită, purtare, comportare. – v. purta. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PURTÁT2, Ă, purtaţi, te, adj., s.f. art … Dicționar Român
umblătură — UMBLĂTÚRĂ, umblături, s.f. (pop.) Umblat1, mers; umblare. ♦ Fel de a umbla, de a duce picioarele în mers. – Umbla + suf. ătură. Trimis de cata, 07.04.2003. Sursa: DEX 98 UMBLĂTÚRĂ s. 1. umblare, umblat, umblet. (După multă umblătură, a reuşit.) … Dicționar Român
voiajat — VOIAJÁT, Ă, voiajaţi, te, adj. Care a călătorit mult; umblat. [pr.: vo ia ] – v. voiaja. Trimis de bogdanrsb, 26.07.2002. Sursa: DEX 98 VOIAJÁT adj. v. umblat. (Om voiajat.) Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime voiaját … Dicționar Român
bătut — BĂTÚT1 s.n. Batere – v. bate. Trimis de paula, 28.05.2002. Sursa: DEX 98 BĂTÚT2, Ă, bătuţi, te, adj., s.f. I: adj. 1. (Despre fiinţe) Care este sau a fost lovit, care a suferit lovituri. 2. (În sintagma) Bani bătuţi = bani în numerar,… … Dicționar Român
catalig — CATALÍ//G cataligge n. 1) Fiecare din cele două prăjini perechi, prevăzute cu câte un suport, care serveşte pentru a înălţa piciorul la umblat; piciorong. A umbla pe cataligge. 2) la pl. fig. Picioare lungi şi subţiri; piciorong. /<bulg.… … Dicționar Român
circulat — CIRCULÁT adj. bătătorit, bătut, frecventat, umblat. (Un drum circulat.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
cocâltău — cocâltắu, cocâltáie, s.n. (mai ales la pl.) (reg.) locuri rele, anevoioase de umblat (coaste repezi); coclauri, ponoare. Trimis de blaurb, 18.04.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
colindă — COLÍNDĂ, colinde, s.f. Colind (2). – Din sl. kolenda. Trimis de hai, 03.12.2008. Sursa: DEX 98 colíndă v. colind Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic COLÍND//Ă colindăe f. folc. Cântec tradiţional cântat de cete de copii… … Dicționar Român