- circulaţie
- CIRCULÁŢIE, circulaţii, s.f. Faptul de a circula. 1. Mişcare, deplasare, de obicei pe o cale de comunicaţie. ♦ spec. Deplasare a sevei în plante sau a citoplasmei în interiorul celulelor. 2. Mişcare, curgere a unui lichid, a unui gaz, a unui curent etc. în interiorul unui circuit sau al unei conducte. 3. Transmitere, schimb de bunuri, de mărfuri (prin intermediul banilor), transformare a mărfurilor în bani şi a banilor în mărfuri. ♢ loc. adj. De mare circulaţie = foarte răspândit. ♢ expr. A fi în circulaţie = a fi întrebuinţat, a avea valoare. A pune (sau a introduce, a da) în circulaţie = a face să intre în uz, să se răspândească, să funcţioneze. (fam.) A scoate (pe cineva) din circulaţie = a obosi peste măsură (pe cineva), a extenua. – Din fr. circulation, lat. circulatio, -onis.Trimis de hai, 17.05.2004. Sursa: DEX '98CIRCULÁŢIE s. 1. deplasare, mişcare. (circulaţie sevei în plante.) 2. trafic, (înv.) tract. (O arteră cu circulaţie intensă.) 3. mişcare. (Pe stradă era o circulaţie vie.) 4. mers, umblet, (pop.) purtare. (O potecă formată prin circulaţie oamenilor.) 5. uz. (Cuvinte ieşite din circulaţie.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimecirculáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. circuláţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. circuláţiei; pl. circuláţii, art. circuláţiile (sil. -ţi-i)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCIRCULÁŢI//E circulaţiei f. 1) v. A CIRCULA. 2) Mişcare circulară. circulaţiea sevei în plante. ♢ circulaţiea banilor (sau mărfurilor) trecere a valorilor materiale de la un posesor la altul; schimb de valori. A pune (sau a introduce) în circulaţie a pune (sau a introduce) în uz. A scoate din circulaţie a scoate din uz. De mare circulaţie foarte răspândit. A fi în circulaţie a se afla în uz. 3) Deplasare (a oamenilor sau a vehiculelor) pe o cale de comunicaţie; mişcare rutieră. Drum cu circulaţie intensă. [art. circulaţia; G.-D. circulaţiei; Sil. ţi-e] /<fr. circulation, lat. circulatio, circulaţieonisTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCIRCULÁŢIE s.f. 1. Mişcare, deplasare (de oameni, de vehicule pe o cale de comunicaţie etc.). 2. Mişcare a unui corp într-un circuit. ♦ Mişcare a sângelui în aparatul circulator. 3. Transmitere, schimb de bunuri, de mărfuri. ♢ Circulaţie monetară = circulaţia banilor în procesul schimbului. [gen. -iei, var. circulaţiune s.f. / cf. fr. circulation, lat. circulatio].Trimis de LauraGellner, 12.12.2004. Sursa: DNCIRCULÁŢIE s. f. 1. mişcare, deplasare (de oameni, de vehicule pe o cale de comunicaţie etc.). 2. mişcare a unui corp într-un circuit. o a pune în circulaţie = a face să intre în uz. ♢ mişcare a sângelui în aparatul circulator şi a servei în plante. 3. (ec.) schimb de bunuri, de mărfuri. o circulaţie bănească (sau monetară) = circulaţia banilor în procesul schimbului. (< fr. circulation, lat. circulatio)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.