circulaţie

circulaţie
CIRCULÁŢIE, circulaţii, s.f. Faptul de a circula. 1. Mişcare, deplasare, de obicei pe o cale de comunicaţie. ♦ spec. Deplasare a sevei în plante sau a citoplasmei în interiorul celulelor. 2. Mişcare, curgere a unui lichid, a unui gaz, a unui curent etc. în interiorul unui circuit sau al unei conducte. 3. Transmitere, schimb de bunuri, de mărfuri (prin intermediul banilor), transformare a mărfurilor în bani şi a banilor în mărfuri. ♢ loc. adj. De mare circulaţie = foarte răspândit. ♢ expr. A fi în circulaţie = a fi întrebuinţat, a avea valoare. A pune (sau a introduce, a da) în circulaţie = a face să intre în uz, să se răspândească, să funcţioneze. (fam.) A scoate (pe cineva) din circulaţie = a obosi peste măsură (pe cineva), a extenua. – Din fr. circulation, lat. circulatio, -onis.
Trimis de hai, 17.05.2004. Sursa: DEX '98

CIRCULÁŢIE s. 1. deplasare, mişcare. (circulaţie sevei în plante.) 2. trafic, (înv.) tract. (O arteră cu circulaţie intensă.) 3. mişcare. (Pe stradă era o circulaţie vie.) 4. mers, umblet, (pop.) purtare. (O potecă formată prin circulaţie oamenilor.) 5. uz. (Cuvinte ieşite din circulaţie.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

circuláţie s. f. (sil. -ţi-e), art. circuláţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. circuláţiei; pl. circuláţii, art. circuláţiile (sil. -ţi-i)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CIRCULÁŢI//E circulaţiei f. 1) v. A CIRCULA. 2) Mişcare circulară. circulaţiea sevei în plante.circulaţiea banilor (sau mărfurilor) trecere a valorilor materiale de la un posesor la altul; schimb de valori. A pune (sau a introduce) în circulaţie a pune (sau a introduce) în uz. A scoate din circulaţie a scoate din uz. De mare circulaţie foarte răspândit. A fi în circulaţie a se afla în uz. 3) Deplasare (a oamenilor sau a vehiculelor) pe o cale de comunicaţie; mişcare rutieră. Drum cu circulaţie intensă. [art. circulaţia; G.-D. circulaţiei; Sil. ţi-e] /<fr. circulation, lat. circulatio, circulaţieonis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CIRCULÁŢIE s.f. 1. Mişcare, deplasare (de oameni, de vehicule pe o cale de comunicaţie etc.). 2. Mişcare a unui corp într-un circuit. ♦ Mişcare a sângelui în aparatul circulator. 3. Transmitere, schimb de bunuri, de mărfuri. ♢ Circulaţie monetară = circulaţia banilor în procesul schimbului. [gen. -iei, var. circulaţiune s.f. / cf. fr. circulation, lat. circulatio].
Trimis de LauraGellner, 12.12.2004. Sursa: DN

CIRCULÁŢIE s. f. 1. mişcare, deplasare (de oameni, de vehicule pe o cale de comunicaţie etc.). 2. mişcare a unui corp într-un circuit. o a pune în circulaţie = a face să intre în uz. ♢ mişcare a sângelui în aparatul circulator şi a servei în plante. 3. (ec.) schimb de bunuri, de mărfuri. o circulaţie bănească (sau monetară) = circulaţia banilor în procesul schimbului. (< fr. circulation, lat. circulatio)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • circuláţie — s. f. (sil. ţi e), art. circuláţia (sil. ţi a), g. d. art. circuláţiei; pl. circuláţii, art. circuláţiile (sil. ţi i) …   Romanian orthography

  • emisiune — EMISIÚNE, emisiuni, s.f. 1. Punere în circulaţie de către stat sau de către o instituţie, o societate autorizată etc. a hârtiilor de valoare, a bancnotelor, a acţiunilor etc.; emitere. ♦ Punere în circulaţie a unei noi serii de mărci poştale sau… …   Dicționar Român

  • rulaj — RULÁJ, rulaje, s.n. 1. Timpul dintre două încărcături succesive ale unui vagon de marfă de cale ferată, totalizând timpul necesar aducerii, încărcării, transportului, descărcării şi manevrelor. 2. Circulaţie a fondurilor băneşti, a mărfurilor etc …   Dicționar Român

  • fiduciar — FIDUCIÁR, Ă, fiduciari, e, adj. Care are o valoare fictivă, convenţională. ♢ Monedă fiduciară = monedă de hârtie având o valoare convenţională şi servind ca mijloc de schimb doar în interiorul unei ţări. Circulaţie fiduciară = circulaţie a… …   Dicționar Român

  • bandă — BÁNDĂ1, bande, s.f. 1. Ceată, grup de răufăcători care acţionează sub conducerea unui şef. ♦ (Glumeţ) Grup de prieteni. 2. (înv.) Ceată de soldaţi aflaţi sub aceeaşi bandieră. 3. Trupă de muzicanţi, fanfară, taraf de lăutari. – Din fr. bande,… …   Dicționar Român

  • demonetiza — DEMONETIZÁ, demonetizez, vb. I. 1. tranz. A scoate, a retrage din circulaţie anumite monede. 2. refl. (Despre monede) A se devaloriza. ♦ fig. A şi pierde, a şi reduce valoarea; a se deprecia, a se banaliza. – Din fr. démonétiser. Trimis de… …   Dicționar Român

  • emite — A emite ≠ a recepţiona Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  EMÍTE vb. 1. a elabora, a enunţa, a expune, a formula. (A emite o nouă teorie.) 2. a transmite. (Radioul emite pe diverse lungimi de undă.) 3. v. pronunţa. 4. a produce, a… …   Dicționar Român

  • lansa — LANSÁ, lansez, vb. I. tranz. 1. A pune (pentru prima oară) în circulaţie, a difuza, a răspândi, a face (larg) cunoscut. ♦ spec. A da drumul pe apă unui vas nou construit sau reparat, a l face să plutească pentru prima oară (după construire sau… …   Dicționar Român

  • penetraţie — PENETRÁŢIE, penetraţii, s.f. 1. Pătrundere în adâncime sau până în partea opusă; întrepătrundere a două corpuri sau a două suprafeţe care se intersectează, penetranţă. 2. Pătrundere, infiltrare. extindere sau circulaţie în spaţiu. ♢ Arteră de… …   Dicționar Român

  • sens — SENS, sensuri, s.n. 1. Înţeles (al unui cuvânt, al unei expresii, al unei forme sau al unei construcţii gramaticale); semnificaţie. ♦ (În semiotică) Înţelesul unui semn. ♦ Conţinut noţional sau logic. Îmi spui cuvinte fără sens. 2. Temei… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”