tranzitiv

tranzitiv
TRANZITÍV, -Ă, tranzitivi, -e, adj., s.n. 1. adj., s.n. (gram.) (Verb) a cărui acţiune se răsfrânge direct asupra unui obiect. 2. adj. Care are însuşirea de tranzitivitate (2). – Din fr. transitif, lat. transitivus.
Trimis de ionel_bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Tranzitiv ≠ intranzitiv
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

tranzitív adj. m., pl. tranzitívi; f. sg. tranzitívă, pl. tranzitíve
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

TRANZITÍV tranzitivă (tranzitivi, tranzitive) (despre verbe) Care admite un complement direct; cu acţiune care trece în mod direct asupra obiectului. /<fr. transitif, lat. transitivus
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

TRANZITÍV, -Ă adj. (Despre verbe) A cărui acţiune se răsfrânge direct asupra unui obiect. ♢ (log.; mat.) Relaţie tranzitivă = relaţie între elementele unei mulţimi, care, atunci când se verifică pentru primul şi al doilea, în consecinţă pentru al doilea şi un al treilea element, se verifică şi pentru primul şi al treilea. [cf. fr. transitif, lat. transitivus].
Trimis de LauraGellner, 23.10.2005. Sursa: DN

TRANZITÍV, -Ă adj. 1. (despre verbe) a cărui acţiune trece direct asupra unui obiect. 2. (log., mat.) relaţie tranzitivă = relaţie între elementele unei mulţimi, în care, atunci când se verifică pentru primul şi al doilea, în consecinţă pentru al doilea şi un al treilea element, se verifică şi pentru primul şi al treilea. (< fr. transitif, lat. transitivus)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • tranzitív — adj. m., pl. tranzitívi; f. sg. tranzitívã, pl. tranzitíve …   Romanian orthography

  • factitiv — FACTITÍV, factitive, adj. (În sintagma) Verb (tranzitiv) factitiv (şi substantivat, n.) = verb tranzitiv care arată că subiectul determină pe cineva să îndeplinească o acţiune; verb cauzativ. – Din fr. factitif. Trimis de LauraGellner, 05.05.2004 …   Dicționar Român

  • direct — DIRÉCT, Ă, direcţi, te, adj., s.f., adv. 1. adj. Care duce la ţintă, de a dreptul, fără ocol; drept. ♢ În linie directă = din tată în fiu, în linie dreaptă de rudenie. 2. s.f. Lovitură dată de un boxer cu mâna întinsă drept înainte. 3. adv. De a… …   Dicționar Român

  • tranzitivitate — TRANZITIVITÁTE s.f. 1. Proprietate a unor verbe de a fi tranzitive (1). 2. Proprietate a unor relaţii logice sau matematice de a se transmite ca atare, prin termenii intermediari, între primul şi ultimul termen al şirului de termeni ordonaţi pe… …   Dicționar Român

  • absolut — absolút, ă I. adj. 1. care nu comportă nici o restricţie, necondiţionat. 2. total, complet, desăvârşit. ♢ adevăr absolut = adevăr care reprezintă cunoaşterea completă a realităţii; (fiz.) mişcare absolută = deplasarea unui corp faţă de un sistem… …   Dicționar Român

  • intranzitiv — INTRANZITÍV, Ă, intranzitivi, e, adj., s.n. (gram.) (Verb) care nu poate fi construit cu un complement direct din cauză că acţiunea lui nu se exercită în mod nemijlocit asupra unui obiect. – Din fr. intransitif, lat. intransitivus. Trimis de… …   Dicționar Român

  • căca — CĂCÁ vb. v. defeca, ieşi. Trimis de siveco, 25.09.2008. Sursa: Sinonime  CĂCÁ, cac, vb. I. intranz. (câteodată şi tranz.) şi refl. A defeca (2). (meglenorom., macedorom. cac, istrorom. cąc; < lat. cacāre (Puşcariu); …   Dicționar Român

  • neexprimat — NEEXPRIMÁT adj. v. ABSOLUT (I. 4.). (lingv.; în sintagma) Verb absolut = verb tranzitiv care are complementul neexprimat, dar subînţeles. [DEX 98] Trimis de gall, 09.02.2008. Sursa: Neoficial …   Dicționar Român

  • porni — PORNÍ, pornesc, vb. IV. 1. intranz. şi refl. (Despre fiinţe) A pleca din locul în care se află, a se pune în mişcare, a se îndrepta spre ceva, a purcede; p. ext. a merge. ♢ expr. (intranz.) A porni cu stângul = a nu avea succes într o acţiune. A… …   Dicționar Român

  • teme — TÉME, tem, vb. III. 1. refl. A simţi teamă, a fi cuprins de frică. ♢ expr. Cine e muşcat de şarpe se teme şi de şopârlă = cel păţit e fricos, prevăzător. Mă tem că... = mi se pare că..., socotesc că..., am sentimentul (neplăcut) că... ♦ A fi… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”