tranzitivitate

TRANZITIVITÁTE s.f. 1. Proprietate a unor verbe de a fi tranzitive (1). 2. Proprietate a unor relaţii logice sau matematice de a se transmite ca atare, prin termenii intermediari, între primul şi ultimul termen al şirului de termeni ordonaţi pe baza acestei relaţii. – Din fr. transitivité.

Trimis de ionel_bufu, 29.06.2004. Sursa: DEX '98



tranzitivitáte s. f., g.-d. art. tranzitivităţii

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



TRANZITIVITÁTE f. Proprietate a uni verb de a fi tranzitiv. /tranzitiv + suf. tranzitivitateitate

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



TRANZITIVITÁTE s.f. Caracterul a ceea ce este tranzitiv. ♦ Proprietate a unor verbe de a fi tranzitive. ♦ (log.; mat.) Relaţie în care se transmite un anumit raport de la primul la ultimul termen prin intermediul celorlalţi termeni. [cf. fr. transitivité].

Trimis de LauraGellner, 15.06.2007. Sursa: DN



TRANZITIVITÁTE s. f. 1. proprietate a unui verb, de a fi tranzitiv. 2. proprietate a unei relaţii de a fi tranzitivă (2). (< fr. transitivité)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN