triumfător — TRIUMFĂTÓR, OÁRE, triumfători, oare, adj. Care triumfă; biruitor, învingător, victorios. ♦ fig. Care exprimă o mare încredere în succesul obţinut, care arată mulţumirea de a fi biruitor. [pr.: tri um ] – Din fr. triomphateur, lat. triumphator,… … Dicționar Român
victorios — VICTORIÓS, OÁSĂ, victorioşi, oase, adj. Care a obţinut o victorie; învingător, biruitor, triumfător; câştigător. ♦ Care exprimă mândria succesului obţinut. Aer victorios. [pr.: ri os] – Din lat. victoriosus, fr. victorieux. Trimis de oprocopiuc,… … Dicționar Român
triumf — TRIÚMF, triumfuri, s.n. 1. (În Roma antică) Celebrare a unei victorii prin intrarea solemnă în oraş a comandantului biruitor, pe un car tras de patru cai albi şi însoţit de un cortegiu din care făceau parte senatori, căpeteniile armatei şi… … Dicționar Român
atotbiruitor — ATOTBIRUITÓR, OÁRE, atotbiruitori, oare, adj. Care triumfă; triumfător. – Atot + biruitor. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ATOTBIRUITÓR adj. v. triumfător. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime atotbiruitór adj. →… … Dicționar Român
triumfal — TRIUMFÁL, Ă, triumfali, e, adj. 1. Care constituie un triumf, care duce la triumf, care vesteşte o mare biruinţă; fig. măreţ, impunător, solemn, pompos. ♢ Marş triumfal = înaintare rapidă şi victorioasă a unei armate într un teritoriu străin,… … Dicționar Român
învingător — ÎNVINGĂTÓR, OÁRE, învingători, oare, adj., s.m. şi f. (Persoană) care a învins; biruitor, câştigător. – Înving (prez. ind. al lui învinge) + suf. ător. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 Învingător ≠ biruit, învins Trimis de siveco,… … Dicționar Român
birui — BIRUÍ, bírui, vb. IV. tranz. 1. A învinge, a înfrânge, a bate (un duşman, un adversar etc.) ♦ fig. A( şi) înfrâna, a( şi) stăpâni un sentiment, o pasiune etc. ♦ fig. A fi stăpânit, copleşit de un sentiment, de o emoţie etc. 2. (pop., mai ales în… … Dicționar Român
bătut — BĂTÚT1 s.n. Batere – v. bate. Trimis de paula, 28.05.2002. Sursa: DEX 98 BĂTÚT2, Ă, bătuţi, te, adj., s.f. I: adj. 1. (Despre fiinţe) Care este sau a fost lovit, care a suferit lovituri. 2. (În sintagma) Bani bătuţi = bani în numerar,… … Dicționar Român
bătălie — BĂTĂLÍE, bătălii, s.f. Luptă între armate, între grupuri, cete armate etc.; bătaie. ♦ fig. Eforturi comune făcute în vederea îndeplinirii unei acţiuni importante (şi urgente). – Din ngr. batália. cf. it. b a t t a g l i a . Trimis de paula, 28.05 … Dicționar Român
conducător — CONDUCĂTÓR, OÁRE, conducători, oare, adj., s.m. şi f. I. adj. 1. Care conduce, de conducere. 2. (Despre corpuri, în sintagma) Bun (sau rău) conducător de căldură (sau de electricitate) = care are însuşirea de a transmite (sau de a nu transmite)… … Dicționar Român
