triumfător

triumfător
TRIUMFĂTÓR, -OÁRE, triumfători, -oare, adj. Care triumfă; biruitor, învingător, victorios. ♦ fig. Care exprimă o mare încredere în succesul obţinut, care arată mulţumirea de a fi biruitor. [pr.: tri-um-] – Din fr. triomphateur, lat. triumphator, -oris.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

TRIUMFĂTÓR adj., s. 1. adj., s. v. victorios. 2. adj. atotbiruitor. (Forţă triumfătoroare.) 3. adj. v. triumfal.
Trimis de siveco, 17.09.2008. Sursa: Sinonime

triumfătór adj. m. (sil. tri-um-), pl. triumfătóri; f. sg. şi pl. triumfătoáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

TRIUMFĂTÓR1 adv. Într-un mod care exprimă triumf; cu triumf. /a triumfa + suf. triumfătortor
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

TRIUMFĂT//ÓR2 triumfătoroáre (triumfătoróri, triumfătoroáre) 1) Care triumfă; biruitor; victorios. 2) fig. Care vădeşte triumf; plin de triumf. Privire triumfătoroare. /a triumfa + suf. triumfătortor
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

TRIUMFĂTÓR, -OÁRE adj. Care triumfă; învingător, victorios. ♦ (fig.) Care exprimă o mare încredere în succesul obţinut, care arată mulţumirea de a fi biruitor. [pron. tri-um-. / < triumfa + -(ă)tor].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

TRIUMFĂTÓR, -OÁRE adj. care triumfă; învingător, victorios. ♢ (fig.) care exprimă o mare încredere în succesul obţinut. (< fr. triumphateur, lat. triumphator)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • triumfator — TRIUMFÁTOR s.m. (Ant.) Denumire dată unui general roman drept răsplată pentru o victorie însemnată, marcată cu onoruri deosebite. [< lat. triumfator]. Trimis de LauraGellner, 23.10.2005. Sursa: DN …   Dicționar Român

  • triumfator — {{/stl 13}}{{stl 17}}ZOB. {{/stl 17}}{{stl 7}}tryumfator {{/stl 7}} …   Langenscheidt Polski wyjaśnień

  • triumfátor — ja m (ȃ) pri starih Rimljanih zmagoviti vojskovodja, ki se mu priredi triumf: znameniti vojskovodja in triumfator; voz triumfatorja ∙ knjiž. vrnil se je kot triumfator (slavljen) zmagovalec …   Slovar slovenskega knjižnega jezika

  • Triumfator — Sejrherre …   Danske encyklopædi

  • triumfator — m IV, DB. a, Ms. triumfatororze; lm M. triumfatororzy, DB. ów → tryumfator …   Słownik języka polskiego

  • TRIUMFATOR — triumfatori …   Abbreviations in Latin Inscriptions

  • triumfator — tri|um|fa|tor sb., en, er, erne (vinder, sejrherre) …   Dansk ordbog

  • triumfator — s ( n, er) segerherre …   Clue 9 Svensk Ordbok

  • tryumfator || triumfator — {{/stl 13}}{{stl 8}}rz. mos I, Mc. tryumfator || triumfatororze; lm M. tryumfator || triumfatororzy {{/stl 8}}{{stl 20}} {{/stl 20}}{{stl 12}}1. {{/stl 12}}{{stl 7}} człowiek, który odniósł tryumf; zwycięzca : {{/stl 7}}{{stl 10}}Tryumfator… …   Langenscheidt Polski wyjaśnień

  • victorios — VICTORIÓS, OÁSĂ, victorioşi, oase, adj. Care a obţinut o victorie; învingător, biruitor, triumfător; câştigător. ♦ Care exprimă mândria succesului obţinut. Aer victorios. [pr.: ri os] – Din lat. victoriosus, fr. victorieux. Trimis de oprocopiuc,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”