- batjocuri
- BATJOCURÍ vb. IV. v. batjocori.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98
Dicționar Român. 2013.
batjocuri
Look at other dictionaries:
batjocură — BATJÓCURĂ, batjocuri, s.f. Luare în ras, bătaie de joc; vorbă, faptă, lucru de râs, de ocară, de insultă. ♢ expr. A fi (sau a ajunge, a se face) de batjocură = a fi (sau a ajunge, a se face) de râs, a deveni ridicol. [var.: batjócoră s.f.] –… … Dicționar Român
batjoc — BATJÓC s. v. batjocură, bătaie de joc, derâdere, râs, zeflemea. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime BATJÓC batjocuri n. înv. Bătaie de joc. /a bate + joc Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX … Dicționar Român
batjocori — BATJOCORÍ, batjocoresc, vb. IV. tranz. A face pe cineva sau ceva de râs, de ruşine, de ocară; p. ext. a umili, a înjosi. ♦ A necinsti o femeie [var.: (reg.) batjocurí vb. IV] – Din batjocură. Trimis de valeriu, 03.04.2003. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
impar — IMPÁR, Ă, impari, e, adj. (Despre numere întregi) Care nu este divizibil cu doi; care este fără soţ. – Din lat. impar cf. fr. i m p a i r. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 LÍMBĂ, limbi, s.f. I. Organ musculos mobil care se află în gură … Dicționar Român
profana — PROFANÁ, profanez, vb. I. tranz. A trata fără respectul cuvenit lucruri considerate sfinte, a pângări; p. ext. a batjocori, a necinsti, a terfeli. – Din fr. profaner, lat. profanare. Trimis de oprocopiuc, 19.04.2004. Sursa: DEX 98 PROFANÁ vb. 1 … Dicționar Român
pângări — PÂNGĂRÍ, pângăresc, vb. IV. tranz. 1. A face de ocară, a dezonora, a necinsti; a păta, a profana. ♦ spec. A viola. 2. A mânji, a murdări, a întina. – De la păgân. Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX 98 PÂNGĂRÍ vb. 1. v. profana. 2. a… … Dicționar Român
scuipa — SCUIPÁ, scúip, vb. I. 1. intranz. A elimina din gură salivă, flegmă etc. cu o mişcare specifică a buzelor şi a limbii. ♦ tranz. A arunca scuipat asupra (sau în urma) cuiva sau a ceva (sau a face numai gestul respectiv), în semn de batjocorire, de … Dicționar Român
spurca — SPURCÁ, spurc, vb. I. (pop.) 1. tranz. şi refl. A (se) murdări, a (se) mânji. ♦ refl. A şi evacua excrementele sau urina. ♦ tranz. fig. A pângări, a profana, a necinsti. ♦ tranz. fig. A înjura. 2. tranz. A a … Dicționar Român
stupi — STUPÍ, stupésc, vb. IV. intranz. şi tranz. (reg.) A scuipa. ♦ tranz. spec. A scuipa sau a se face că scuipă în semn de batjocorire, de înjosire a cuiva. ♦ tranz. A elimina un obiect aflat sau introdus în gură. ♢ expr. A şi stupi sufletul (cu… … Dicționar Român
