scutur

scutur
SCÚTUR s.n. (Rar) Faptul de a (se) scutura; mişcare care provoacă o cădere. – Din scutura (derivat regresiv).
Trimis de ionel_bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

SCÚTUR s. v. adiere, boare, fior, friguri, frisoane, pală, scuturătură, suflare, suflu, tremur, tremurătură, tremurici, undă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

scútur s. n.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SCÚTUR (1) s.n., (2) scuturi, s.m. 1. Faptul de a (se) scutura; mişcare care provoacă o cădere. 2. Tremurătură, fior. – Postverbal al lui scutura.
Trimis de gall, 22.09.2008. Sursa: DLRM

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • scutura — SCUTURÁ, scútur, vb. I. I. 1. tranz. A clătina, A agita sau (mai rar) a lovi un obiect pentru a face să cadă ori să iasă ceva de pe (sau din) el. ♢ expr. (fam.) A scutura (pe cineva) de bani sau a scutura buzunarele (ori punga) cuiva = a lua… …   Dicționar Român

  • adiere — ADIÉRE, adieri, s.f. Suflare lină (de vânt); abur, abureală. [pr.: di e ] – v. adia. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ADIÉRE s. 1. boare, pală, suflare, suflu, undă, (rar) scutur, (Olt.) reveneală. (Nu se simţea nici o adiere de …   Dicționar Român

  • fior — FIÓR, fiori, s.m. Senzaţie (uşoară) de frig (însoţită de tremur); p. ext. emoţie vie pricinuită de un sentiment puternic (mai ales de frică); zguduire nervoasă. [pr.: fî or. – pl. şi: fioruri] – lat. febris. Trimis de LauraGellner, 08.01.2008.… …   Dicționar Român

  • frisoane — FRISOÁNE s. pl. (med.) friguri (pl.), scuturătură, tremur, tremurătură, tremurici, (rar) scutur. (L au lăsat frisoanele.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • scuturătură — SCUTURĂTÚRĂ, scuturături, s.f. Faptul de a (se) scutura. 1. Mişcare bruscă şi repetată; clătinare, zgâlţâire, zdruncinare. 2. Dereticare, curăţenie. 3. Scuturatul pomilor (ca să cadă fructele). – Scutura + suf. ătură. Trimis de ionel bufu,… …   Dicționar Român

  • suflare — SUFLÁRE, suflări, s.f. 1. Acţiunea de a sufla şi rezultatul ei. ♦ Aerul respirat; fig. faptul de a trăi, de a exista. ♢ loc. adv. Într – o suflare = într o clipă, foarte repede. ♢ expr. Fără (de) suflare = a) cu respiraţia oprită (ca urmare a… …   Dicționar Român

  • suflu — SÚFLU, sufluri, s.n. 1. Respiraţie. ♦ Nume generic dat sunetelor care se produc la nivelul pleurei, inimii sau vaselor în diferite boli, asemănătoare cu zgomotul făcut de o coloană de aer sau de lichid împinsă cu forţa într un canal îngust. ♦… …   Dicționar Român

  • undă — ÚNDĂ, unde, s.f. I. 1. Cantitate dintr o masă de apă care face o mişcare ritmică uşoară de ridicare şi coborâre formând ondulaţii la suprafaţa apei; p. ext. apă (curgătoare sau stătătoare). ♦ Şuvoi, torent. ♦ Ploaie, ninsoare etc. care cade în… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”