suflu

suflu
SÚFLU, sufluri, s.n. 1. Respiraţie. ♦ Nume generic dat sunetelor care se produc la nivelul pleurei, inimii sau vaselor în diferite boli, asemănătoare cu zgomotul făcut de o coloană de aer sau de lichid împinsă cu forţa într-un canal îngust. ♦ Capacitate respiratorie mare; p. ext. rezistenţă fizică (mare). 2. Adiere, boare. 3. Masă de aer deplasată cu violenţă (de explozia unei bombe), care poate provoca avarii şi distrugeri. 4. fig. Avânt, elan, însufleţire. – Din fr. souffle.
Trimis de rain_drop, 29.07.2004. Sursa: DEX '98

SÚFLU s. 1. suflare. (Dintr-un suflu a făcut să zboare hârtia de pe masă.) 2. bătaie, suflare, (înv. şi pop.) suflat, (reg.) zălişte. (Stă în sufluul vântului.) 3. adiere, boare, pală, suflare, undă, (rar) scutur, (Olt.) reveneală. (Nu se simţea nici un suflu de vânt.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

SÚFLU s. v. ardoare, avânt, elan, entuziasm, înflăcărare, înfocare, însufleţire, pasi-une, patimă, pornire, răsuflare, respi-raţie, suflare.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

súflu s. n. (sil. -flu), art. súflul; pl. súfluri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SÚFLU sufluri n. 1) Curent slab de aer. 2) fig. Forţă însufleţitoare. suflul tinereţii. [Sil. su-flu] /<fr. soufle
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

SÚFLU s.n. 1. Agitare a aerului (produsă de vânt). ♦ Presiune exercitată de gazele rezultate din explozia unui exploziv. 2. (med.) Zgomot cardiac care se observă în anumite boli de inimă şi se aseamănă cu zgomotul unor foale. [< fr. souffle].
Trimis de LauraGellner, 20.05.2007. Sursa: DN

SÚFLU s. n. 1. agitare a aerului (produsă de vânt). ♢ presiune violentă produsă de gazele unui exploziv. 2. zgomot cardiac care se observă în anumite boli de inimă, asemănător cu zgomotul unor foale. (< fr. souffle)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • súflu — s. n. (sil. flu), art. súflul; pl. súfluri …   Romanian orthography

  • sufla — SUFLÁ, súflu, vb. I. 1. intranz. A elimina aer din gură sau din plămâni cu o anumită forţă; a expira forţat aerul. ♢ expr. A sufla în lumânare (sau în lampă) = a stinge lumânarea sau lampa expirând cu putere aerul asupra flăcării. A sufla în foc …   Dicționar Român

  • fluid — FLUÍD, Ă, fluizi, de, adj., s.n. 1. adj. (Despre corpuri) Cu coeziune slabă între molecule. 2. s.n. Corp lichid sau gazos care îşi schimbă forma sub acţiunea unei forţe foarte mici. 3. s.n. Suflu, impuls, curent; emanaţie. – Din fr. fluide, lat.… …   Dicționar Român

  • suflare — SUFLÁRE, suflări, s.f. 1. Acţiunea de a sufla şi rezultatul ei. ♦ Aerul respirat; fig. faptul de a trăi, de a exista. ♢ loc. adv. Într – o suflare = într o clipă, foarte repede. ♢ expr. Fără (de) suflare = a) cu respiraţia oprită (ca urmare a… …   Dicționar Român

  • tao — s.n. invar. (Liv.) Principiu divin, nepersonal, ca un suflu, care ar fi dat naştere cosmosului, în doctrina filozofică religioasă a lui Lao dzî. [pron. tao. / < fr., engl. tao < cuv. chinez]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN … …   Dicționar Român

  • The 36 tattvas — In Kaśmir Śaivism, the 36 tattvas describe the Absolute, its internal aspects and the creation including living beings, down to the physical reality. The addition of 11 supplemental tattvas compared to the IAST|Sāṃkhya allows for a richer, fuller …   Wikipedia

  • adiere — ADIÉRE, adieri, s.f. Suflare lină (de vânt); abur, abureală. [pr.: di e ] – v. adia. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ADIÉRE s. 1. boare, pală, suflare, suflu, undă, (rar) scutur, (Olt.) reveneală. (Nu se simţea nici o adiere de …   Dicționar Român

  • bătaie — BĂTÁIE, bătăi, s.f. I. 1. Lovitură repetată dată de cineva cuiva cu mâna sau cu un obiect. ♢ loc. vb. A (se) lua la bătaie = a (se) bate. ♢ expr. A stinge (sau a snopi, a zvânta etc.) în bătaie (sau în bătăi) (pe cineva) = a bate (pe cineva)… …   Dicționar Român

  • efluviu — EFLÚVIU, efluvii, s.n. 1. Emanaţie gazoasă produsă de diferite corpuri, perceptibilă cu ajutorul mirosului. ♦ fig. Curent, flux, fluid. 2. Descărcare electrică de slabă luminozitate, neînsoţită de zgomot sau căldură, între electrozii aflaţi la o… …   Dicționar Român

  • entuziasm — ENTUZIÁSM, entuziasme, s.n. Stare de însufleţire puternică; avânt, înflăcărare; pasiune (în vorbire), exaltare. [pr.: zi asm] – Din fr. enthousiasme. Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX 98  ENTUZIÁSM s. ardoare, avânt, clan, înflăcărare,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”