- fluid
- FLUÍD, -Ă, fluizi, -de, adj., s.n. 1. adj. (Despre corpuri) Cu coeziune slabă între molecule. 2. s.n. Corp lichid sau gazos care îşi schimbă forma sub acţiunea unei forţe foarte mici. 3. s.n. Suflu, impuls, curent; emanaţie. – Din fr. fluide, lat. fluidus.Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX '98FLUID DE FORÁJ s. noroi de foraj.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimefluíd adj. m., pl. fluízi; f. sg. fluídă, pl. fluídeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficfluíd s. n., pl. fluídeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficFLUÍD1 fluide n. Corp lichid sau gazos. /<fr. fluide, lat. fluidusTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXFLUÍ//D2 fluiddă (fluidzi, fluidde) (despre corpuri) Care are o coeziune slabă între molecule; care poate curge. /<fr. fluide, lat. fluidusTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXFLUÍD, -Ă adj. (Despre corpuri) Care curge; curgător. // s.n. 1. Corp lichid sau gazos care-şi schimbă forma sub acţiunea unei forţe foarte mici. 2. (fig.) Suflu, impuls, curent; emanaţie. [pron. flu-id. / cf. fr. fluide, lat. fluidus < fluere – a curge].Trimis de LauraGellner, 24.06.2006. Sursa: DNFLUÍD, -Ă I. adj. 1. (despre corpuri) care curge. 2. (despre circulaţia rutieră) fără ambuteiaje, fluent (2). II. s. n. 1. corp lichid sau gazos care-şi modifică forma sub acţiunea unor forţe oricât de mici. 2. (fig.) suflu, impuls, curent; emanaţie. (< fr. fluide, lat. fluidus)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.