undă

ÚNDĂ, unde, s.f. I. 1. Cantitate dintr-o masă de apă care face o mişcare ritmică uşoară de ridicare şi coborâre formând ondulaţii la suprafaţa apei; p. ext. apă (curgătoare sau stătătoare). ♦ Şuvoi, torent. ♦ Ploaie, ninsoare etc. care cade în rafale. 2. Masă de aer care se mişcă uşor; p. ext. aer, văzduh. 3. Mişcare de vibraţie (uşoară); zgomot (uşor). II. (fiz.) Propagare din aproape în aproape a unei oscilaţii, cu viteză finită şi printr-o variaţie spaţială. ♢ Lungime de undă = distanţa dintre două puncte succesive ale unei unde, în care oscilaţia are aceeaşi fază. Undă seismică = undă pornită din epicentrul unui cutremur de pământ, de-a lungul căreia cutremurul se propagă în interiorul şi la suprafaţa pământului. Undă de şoc = undă seismică de mare intensitate. Undă electromagnetică = câmp electromagnetic variabil care se propagă în urma interacţiunilor dintre variaţiile câmpului electric şi ale celui magnetic. (În radiofonie) Undă scurtă = undă electromagnetică cu o lungime medie de 0,50 m. Undă mijlocie = undă electromagnetică cu o lungime de 200-600 m. Undă lungă = undă electromagnetică cu o lungime de 700-2000 m. Undă verde = procedeu folosit pentru asigurarea fluenţei maxime a traficului auto pe arterele de circulaţie din oraşe, realizat printr-un sistem de comandă coordonată a semafoarelor. – lat. unda (cu sensul II după fr. onde).

Trimis de valeriu, 10.02.2009. Sursa: DEX '98



ÚNDĂ s. 1. (fiz.) undă electromagnetică = radioundă. 2. v. val. 3. adiere, boare, pală, suflare, suflu, (rar) scutur, (Olt.) reveneală. (Nu se simţea nici o undă de vânt.) 4. undă pulsatilă v. puls.

Trimis de siveco, 24.03.2009. Sursa: Sinonime



úndă s. f., g.-d. art. úndei; pl. únde

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



ÚND//Ă undăe f. 1) Ondulaţie care se propagă pe suprafaţa unei ape liniştite (mare, lac, iaz). undăele lacului. 2) Mişcare (uşor) oscilatoare într-un mediu oarecare. ♢ undă seismică undă pornită din epicentrul unui cutremur de pământ, de-a lungul căreia cutremurul se propagă în interiorul şi la suprafaţa pământului. undă sonoră undă de sunet ce se propagă prin mişcare oscilatoare. undăe scurte, undăe lungi, undăe medii, undăe ultrascurte clasificare a undelor electromagnetice, folosite în radiodifuziune. [G.-D. undei] /<lat. unda

Trimis de siveco, 04.03.2009. Sursa: NODEX



ÚNDĂ s. f. fiecare din seria de mişcări concentrice care se propagă într-un mediu fluid sub influenţa unei impulsiuni. o lungime de undă = distanţa la care se propagă o undă într-un interval dat; undă de şoc = a) suflul unei bombe; b) undă seismică de mare intensitate; undă verde = procedeu pentru asigurarea fluenţei maxime a traficului auto urban, realizat printr-un sistem de comandă coordonată a semafoarelor. (< lat. unda, după fr. onde)

Trimis de raduborza, 10.02.2009. Sursa: MDN



úndă (-de), s.f. – 1. Val, talaz. – 2. Tălăzuire. – 3. Suprafaţă a apei. – Mr. undà. lat. ŭnda (Puşcariu 1810; REW 9059), cf. vegl. yonda, it., prov., sp., port. onda, cat. ona. – Der. unda, vb. (a undui, a ondula, a face unde şi valuri; a fierbe), pe care Puşcariu 1811 şi REW 9060 îl trimit la lat. ŭndāre; undătură, s.f. (inundaţie), probabil improprietate la Cantemir; undeza, vb. (a fierbe), probabil cu suf. expresiv (după Candrea, din lat. *ŭndĭzāre, cf. it. ondeggiare); undui (var. undoi(a), unduia), vb. (a face valuri), după fr. ondoyer; unduios, adj., după fr. onduleux. – Der. neol. undină, s.f., din fr. ondine; inunda, vb., din fr. inonder.

Trimis de blaurb, 17.04.2009. Sursa: DER