scutec

scutec
SCÚTEC, scutece, s.n. Bucată de pânză, de flanelă, de pichet etc., de obicei dreptunghiulară, cu care se înfaşă sugarii. – cf. bg. s k u t a k .
Trimis de ionel_bufu, 21.07.2004. Sursa: DEX '98

SCÚTEC s. cârpă, (înv. şi reg.) rantie, (Mold. şi Bucov.) pelincă. (scutec pentru sugaci.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

scútec s. n., pl. scútece
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SCÚTE//C scutecce n. Bucată de ţesătură folosită pentru înfăşarea sugacilor; pelincă. ♢ În scutecce în fragedă copilărie. /Orig. nec.
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

scútec (-ce), s.n. – Cîrpă, pelincă. – Mr. scutic "dimie". Origine îndoielnică. Ar putea fi, cum se presupune în general, sl. skutŭ "poală, fustă, partea din faţă a unui veşmînt femeiesc" (Miklosich, Slaw. Elem., 45; Cihac, II, 335; Tiktin; Conev 83), cf. sb., cr. skut, rus. skutatĭ "a înfăşura", alb. skutinë "îmbrăcăminte", ngr. σϰουτί "îmbrăcăminte"; dar rezultatul din rom. nu se explică formal, fiindcă -ec nu este suf. productiv în rom. (bg. skuták, citat de Candrea nu se potriveşte fonetic cu cel rom.). Forma se potriveşte mai bine lat. scuticum, scutica, folosit în epoca clasică cu sensul de "bici din piele" (cf. San Isidoro, V, 27, 15; Plummer, II, 26), şi care s-a confundat, desigur, cu urmaşii lui cutis, cf. lat. cutica "pieliţă unui fruct, coajă", de unde it. cotica, calabr. cútica (Battisti, II, 1147). Pornind de la *scuticum "curea de piele" sau "piele", s-ar putea explica şi cuvîntul rom.; pentru trecerea semantică de la ideea de "piele" la cea de "ţesătură", cf. scoarţă şi pentru der. tosc. scoticare "a se jupui".
Trimis de blaurb, 30.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • pelincă — PELÍNCĂ, pelinci, s.f. (reg.) Scutec. ♢ expr. A ieşi (sau a fi scos) din pelinci = a depăşi vârsta alăptării; p. ext. a fi foarte tânăr, fără experienţă. ♦ Pelincile Domnului = turte subţiri şi rotunde din aluat nedospit, îndulcite cu miere sau… …   Dicționar Român

  • cârpă — CÂRPĂ, cârpe, s.f. Bucată de pânză sau de stofă (veche), folosită de obicei în gospodărie (la ştergerea prafului, a vaselor etc.), ca materie primă în industria hârtiei etc. ♦ Scutec. ♦ fig. Om fără personalitate, care face întotdeauna orice i se …   Dicționar Român

  • faşe — fáşe ( ắşi), s.f. – 1. Bucată îngustă de pînză, bandă. – 2. Scutec. – Mr. faşe, megl. faşă, istr. foşa. lat. fascia (Puşcariu 585; Candrea Dens., 533; REW 3208; Pascu, I, 83; DAR); cf. alb. fašë (Miklosich, alb. f., II, 22; Philippide, II, 641 şi …   Dicționar Român

  • beşire — băşí ( s, ít), vb. – A face vînturi, a se pîrţîi. – Mr. bes, megl. bişǫri. lat. vĭssῑre (Puşcariu 186; REW 9382; Candrea Dens., 138; DAR); cf. it. viscia, v. fr. vessir, fr. vesse, it. bessa. v. băşină. Se conjugă şi la forma incoativă, băşesc …   Dicționar Român

  • făşiu — făşiu, făşii, s.m. (reg.; la pl.) bărbaţi care ţin de soţii două surori. Trimis de blaurb, 23.10.2008. Sursa: DAR  făşíu s.m. – Soţul cumnatei. cr. faša (Bogrea, Dacor., III, 730). Totuşi, DAR preferă să plece de la faşe însă este puţin probabil …   Dicționar Român

  • pamper — PÁMPER PÉIMPĂR/ s. n. scutec absorbant. (< engl. pamper) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român

  • pocrov — POCRÓV s. v. acoperământ. Trimis de siveco, 28.10.2008. Sursa: Sinonime  pocróv, ă, s.n. şi f. 1. (înv. şi reg.) acoperământ pentru obiectele de cult; pocrovăţ. 2. (înv.) ţesătură fină ca un voal pentru acoperit capul. 3. (reg.; la …   Dicționar Român

  • rantie — RÁNTIE, rantii, s.f. Haină lungă şi largă care se poartă (mai ales de către călugări, preoţi etc.) peste îmbrăcăminte, ca o manta. – et. nec. cf. ucr. r a n t u h . Trimis de LauraGellner, 03.07.2004. Sursa: DEX 98  RÁNTIE s. (bis.) (rar) mantie …   Dicționar Român

  • scutic — SCÚTIC s.n. v. scutec. Trimis de gall, 22.09.2008. Sursa: DLRM …   Dicționar Român

  • înfăşa — ÎNFĂŞÁ, înfắş, vb. I. tranz. A înfăşura un copil în scutece (şi în feşi); p. ext. a înfăşura corpul sau o parte a corpului cu o legătură, un bandaj sau o cataplasmă. – lat. infasciare. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98  A înfăşa ≠ a… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”