- beşire
- băşí (-s, -ít), vb. – A face vînturi, a se pîrţîi. – Mr. bes, megl. bişǫri. lat. vĭssῑre (Puşcariu 186; REW 9382; Candrea-Dens., 138; DAR); cf. it. viscia, v. fr. vessir, fr. vesse, it. bessa. v. băşină. Se conjugă şi la forma incoativă, băşesc. – Der. beşniţă, s.f. (muşama, scutec).Trimis de blaurb, 26.03.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.