schimonosi

schimonosi
SCHIMONOSÍ, schimonosesc, vb. IV. 1. tranz. A deforma, a strica, a strâmba, a poci aspectul. Schimonoseşte cuvintele. 2. refl. (Despre oameni) A se strâmba, face grimase; p. ext. a face nazuri. [var.: (reg.) schimosí vb. IV.] – Din ngr. aschimoníso (viit. lui aschimonó).
Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX '98

SCHIMONOSÍ vb. 1. v. desfigura. 2. v. maimuţări. 3. v. stâlci.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

SCHIMONOSÍ vb. v. afecta, fandosi, maimuţări, prosti, sclifosi.
Trimis de siveco, 10.11.2008. Sursa: Sinonime

schimonosí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. schimonosésc, imperf. 3 sg. schimonoseá; conj. prez. 3 sg. şi pl. schimonoseáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A SCHIMONOS//Í schimonosiésc tranz. A prezenta inexact modificând în rău; a deforma. schimonosi realitatea. schimonosi limba. /<ngr. ashímosa
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE SCHIMONOS//Í mă schimonosiésc intranz. A-si schimba expresia normală a feţei (în mod voit sau involuntar); a face grimase; a se strâmba; a se sluţi. /<ngr. ashímosa
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • schimonosí — vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. schimonosésc, imperf. 3 sg. schimonoseá; conj. prez. 3 sg. şi pl. schimonoseáscã …   Romanian orthography

  • maimuţări — MAIMUŢĂRÍ, maimuţăresc, vb. IV. 1. tranz. A imita pe cineva (pentru a l lua în râs); a maimuţi. 2. refl. A folosi gesturi sau vorbe afectate, a se strâmba, a se schimonosi; a se fandosi. – Maimuţă + suf. ări. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa …   Dicționar Român

  • corchezi — CORCHEZÍ, corchezesc, vb. IV. tranz. (reg.) A schimonosi, a poci, a împestriţa limba. – cf. magh. k u r k á z n i. Trimis de IoanSoleriu, 18.05.2004. Sursa: DEX 98  corchezí vb., ind. prez. 1 …   Dicționar Român

  • izmeni — IZMENÍ, izmenesc, vb. IV. refl. (fam.) 1. A se purta fără naturaleţe, cu mofturi; a se fandosi. 2. A se uita urât, a se strâmba (la cineva), a se schimonosi, a face mutre. – Din sl. izmĕniti a schimba . Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX… …   Dicționar Român

  • schimonoseală — SCHIMONOSEÁLĂ, schimonoseli, s.f. Faptul de a (se) schimonosi; schimonositură. [var.: (reg.) schimoseálă s.f.] – Schimonosi + suf. eală. Trimis de IoanSoleriu, 22.07.2004. Sursa: DEX 98  SCHIMONOSEÁLĂ s. 1. v. desfigurare. 2. v …   Dicționar Român

  • schimonosire — SCHIMONOSÍRE, schimonosiri, s.f. Acţiunea de a (se) schimonosi şi rezultatul ei. [var.: (reg.) schimosíre s.f.] – v. schimonosi. Trimis de IoanSoleriu, 22.07.2004. Sursa: DEX 98  SCHIMONOSÍRE s. 1. v. desfigurare. 2. v …   Dicționar Român

  • schimonositură — SCHIMONOSITÚRĂ, schimonosituri, s.f. 1. Grimasă, strâmbătură (a obrazului, a gurii etc.). 2. Lucru deformat, pocit, schimonosit. ♦ Monstru, pocitanie. [var.: (reg.) schimositúră s.f.] – Schimonosi + suf. tură. Trimis de IoanSoleriu, 22.07.2004.… …   Dicționar Român

  • schimosi — SCHIMOSÍ vb. IV v. schimonosi. Trimis de IoanSoleriu, 22.07.2004. Sursa: DEX 98  schimosí, schimosésc, vb. IV (reg.) 1. a (se) schimonosi. 2. a ridiculariza. 3. a afecta, a se ismeni, a face mofturi. Trimis de blaurb, 28.11.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • scâlcia — SCÂLCIÁ, scâlciez, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (i se) toci încălţămintea (într o parte); a (se) deforma. 2. tranz. fig. A pronunţa incorect cuvintele; a schimonosi, a poci. [pr.: ci a] – et. nec. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  …   Dicționar Român

  • scălâmbăia — SCĂLÂMBĂIÁ, scălâmbăiez, vb. I. refl. (pop. şi fam.) A se strâmba, a se schimonosi. [pr.: bă ia – var.: scălămbăiá, scălâmbá, vb. I.] – Din scălâmb. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98  SCĂLÂMBĂIÁ vb …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”