clar — CLAR, Ă, clari, e, adj. 1. (Despre imagini vizuale) Care se distinge bine, desluşit; vizibil; (despre ape) limpede; (despre surse de lumină) care împrăştie o lumină limpede, strălucitoare. ♢ (Substantivat, n.) Clar de lună = lumină strălucitoare… … Dicționar Român
desluşit — DESLUŞÍT, Ă, desluşiţi, te, adj. (Adesea adverbial) 1. Care se aude limpede. 2. Care se vede precis. 3. Pe înţeles, lămurit, răspicat. – v. desluşi. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Desluşit ≠ nedesluşit, neclar, nelămurit, vag… … Dicționar Român
limpede — LÍMPEDE, limpezi, adj. 1. (Despre lichide) Curat şi străveziu, transparent, clar. ♦ fig. (Despre suflet, conştiinţă etc.) Cinstit, onest, curat. 2. (Despre cer, timp, atmosferă) Senin, lipsit de nori, de ceaţă; luminos. 3. (Despre ochi, privire)… … Dicționar Român
răspica — RĂSPICÁ, răspíc, vb. I. tranz. (înv.) 1. (Rar) A străbate, a despica. ♦ fig. A analiza. 2. A rosti, a pronunţa clar, lămurit, limpede. ♦ A explica cu claritate. – Răs + [des]pica. Trimis de dante, 03.07.2004. Sursa: DEX 98 RĂSPICÁ vb. v.… … Dicționar Român
aievea — AIÉVEA adv., adj. I. adv. 1. În realitate. ♦ Cu adevărat, într adevăr. 2. Lămurit; clar, limpede. 3. (înv.) În văzul tuturor, pe faţă; deschis. II. adj. Real; palpabil, concret. [pr.: a ie . – var.: aiéve adv.] – Din sl … Dicționar Român
apriat — APRIÁT, Ă, apriaţi, te, adj. (înv.; adesea adverbial) Care este limpede, clar, lămurit (ca înţeles); precis. [pr.: pri at] – et. nec. Trimis de cata, 09.03.2004. Sursa: DEX 98 APRIÁT adj. v. distinct, evident, inteligibil, net, precis. Trimis… … Dicționar Român
apăsat — APĂSÁT, Ă, apăsaţi, te, adj. (Despre mers, paşi etc.; adesea adverbial) Energic (şi sacadat). ♦ fig. (Despre modul de exprimare, vorbele etc. cuiva) Care este subliniat, marcat, arătând hotărâre, fermitate. ♢ (Adverbial) Vorbeşte apăsat. – v.… … Dicționar Român
bombăni — BOMBĂNÍ, bombănesc, vb. IV. intranz. 1. A vorbi pentru sine, încet şi fără a articula răspicat sunetele. ♦ tranz. A sâcâi pe cineva, arătându i nemulţumirea prin vorbe spuse parcă pentru sine. 2. (Despre copiii mici) A produce sunete nearticulate … Dicționar Român
categoric — CATEGÓRIC, Ă, categorici, ce, adj. (Adesea adverbial) Fără condiţii sau alternative; precis, hotărât; necondiţionat. ♦ Clar, limpede. ♢ Judecată categorică = judecată care afirmă sau neagă o relaţie sigură, necondiţionată, între un obiect şi o… … Dicționar Român
chiar — CHIAR, Ă, chiari, e, adv., adj. I. adv.1. Tocmai, întocmai, exact. Porneşte chiar acum. ♦ Însuşi, singur, nu altcineva sau altceva decât... Era chiar copilul lui. 2. Până şi, încă şi. Chiar prin somn tot simţea. ♦ Încă; deja. Chiar de la început … Dicționar Român
