- categoric
- CATEGÓRIC, -Ă, categorici, -ce, adj. (Adesea adverbial) Fără condiţii sau alternative; precis, hotărât; necondiţionat. ♦ Clar, limpede. ♢ Judecată categorică = judecată care afirmă sau neagă o relaţie sigură, necondiţionată, între un obiect şi o însuşire a sa. – Din fr. catégorique, lat. categoricus.Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX '98Categoric ≠ necategoricTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeCATEGÓRIC adj., adv. 1. adj. decis, expres, ferm, formal, hotărât, neezitant, neoscilant, net, tranşant, (înv.) rezolut. (Un refuz categoric.) 2. adv. decis, ferm, hotărât, net, tranşant, (reg.) regulat, (fam.) ritos. (L-a refuzat categoric.) 3. adj. v. răspicat. 4. adj. v. indiscutabil. 5. adj. v. evident. 6. adj. cert, evident, incontestabil, indiscutabil, necontestabil, necontestat, nediscutabil, neîndoielnic, neîndoios, netăgăduit, sigur, vădit, (livr.) indubitabil, peremptoriu. (Boxerul a manifestat o superioritate categoric.) 7. adj. v. sigur.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimecategóric adj. m., pl. categórici; f. sg. categórică, pl. categóriceTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCATEGÓRI//C1 categoriccă (categoricci, categoricce) 1) Care ţine de categorie; propriu categoriei. 2) Care nu admite nici un fel de condiţii. Un refuz categoric. /<fr. catégorique, lat. categoricusTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCATEGÓRIC2 adv. În mod hotărât; fără şovăieli. L-a refuzat categoric. /<fr. catégorique, lat. categoricusTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCATEGÓRIC, -Ă adj. (adesea adv.) Precis, hotărât; necondiţionat. ♦ (log.; despre judecăţi) În care legătura dintre subiect şi predicat este necondiţionată şi sigură. [cf. fr. catégorique, lat. categoricus].Trimis de LauraGellner, 20.03.2006. Sursa: DNCATEGÓRIC, -Ă adj. (şi adv.) precis, hotărât; necondiţionat. ♢ (log.; despre judecăţi) în care legătura dintre subiect şi predicat este necondiţionată şi sigură. (< fr. catégorique)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.
