- apriat
- APRIÁT, -Ă, apriaţi, -te, adj. (înv.; adesea adverbial) Care este limpede, clar, lămurit (ca înţeles); precis. [pr.: -pri-at] – et. nec.Trimis de cata, 09.03.2004. Sursa: DEX '98APRIÁT adj. v. distinct, evident, inteligibil, net, precis.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeAPRIÁT adj., adv. v. clar, desluşit, explicit, expres, lămurit, limpede, răspicat.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeapriát adj. m. (sil. -pri-at), pl. apriáţi; f. sg. apriátă, pl. apriáteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficapriát adv. – Limpede, clar, lămurit. Origine necunoscută. Sensul este cel al lat. aperte. Nu apare în texte anterioare sfîrşitului sec. XVIII, şi DAR pare a-l considera creaţie artificială a şcolii latiniste, în acest caz nu este clar pe baza cărui model s-a format. S-a adus în discuţie it. aprire, cu suf. -at de la curat, adevărat (Iordan, Arhiva, XXX, 221; REW 515; Scriban); este însă greu de crezut că latiniştii ardeleni care erau buni cunoscători ai it., ar fi format un part. apriat de la un vb. al cărui part. it. este aperto, şi care corespunde rom. descoperit. Körting 723 se gîndea la lat. *apertatus, fiind combătut de Densusianu, rom., XXXIII, 274. Mai curînd aminteşte de it. pria, lat. prius "înainte"; însă der. nu este clară. Löwe 25 propunea bg. na priat, dar cuvîntul nu ne este cunoscut. Totuşi, originea sl. nu trebuie înlăturată.Trimis de blaurb, 21.05.2006. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.