bombăni

bombăni
BOMBĂNÍ, bombănesc, vb. IV. intranz. 1. A vorbi pentru sine, încet şi fără a articula răspicat sunetele. ♦ tranz. A sâcâi pe cineva, arătându-i nemulţumirea prin vorbe spuse parcă pentru sine. 2. (Despre copiii mici) A produce sunete nearticulate. – Formaţie onomatopeică.
Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX '98

BOMBĂNÍ vb. a bălmăji, a bâigui, a bârâi, a bodogăni, a bolborosi, a boscorodi, a gângăvi, a îndruga, a îngăima, a îngâna, a mârâi, a molfăi, a mormăi, a murmura, (pop.) a blodogori, a bufni, (reg.) a dondăni, a mogorogi, a mondăni, a mor-moti, a morocăni, a slomni, a tolocăni, (Ban.) a pâtcăi, (prin Olt.) a şondoroi. (Ce tot bombăni acolo?)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

BOMBĂNÍ vb. v. bâzâi, bodogăni, cicăli, dăscăli, plictisi, sâcâi, zbârnâi, zâzâi, zumzăi.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

bombăní vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. bombănésc, imperf. 3 sg. bombăneá; conj. prez. 3 sg. şi pl. bombăneáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A BOMBĂN//Í bombăniésc 1. intranz. 1) (despre persoane) A vorbi încet şi nedesluşit (în semn de nemulţumire); a bodogăni; a boscorodi. 2) (despre copii mici) A vorbi nearticulat. 2. tranz. (persoane) A deranja, manifestându-şi nemulţumirea prin vorbe spuse încet şi confuz. /Onomat.
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

!bombăní (a bombăni) vb., ind. prez. 3 sg. bómbăne, imperf. 3 sg. bombăneá; conj. prez. 3 să bómbăne
Trimis de Laura-ana, 27.07.2007. Sursa: DOOM 2

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • bodogăni — BODOGĂNÍ, bodogănesc, vb. IV. tranz. A bombăni supărat, spunând ceva nedesluşit. ♦ intranz. A bombăni (de ciudă sau de supărare). – et. nec. Trimis de valeriu, 15.10.2008. Sursa: DEX 98  BODOGĂNÍ vb. 1. v. bombăni. 2. v. cicăli …   Dicționar Român

  • bomb — – Rădăcină expresivă onomatopeică, ce reprezintă ideea unui zgomot confuz şi neîncetat, şi în general a unui zumzet. Creaţie spontană, proprie multor limbi, cf gr. βόμβος, lat. bombus, bombire, bombizare, sl. bǫbnǫti a bate toba . Der. bombăni… …   Dicționar Român

  • boscorodi — BOSCORODÍ, boscorodesc, vb. IV. 1. intranz. şi tranz. A vorbi (singur) spunând vorbe neînţelese. 2. tranz. A face cuiva întruna observaţii; a mustra mereu pe cineva. 3. tranz. (pop.) A descânta, a vrăji. – cf. ucr. b o ž k o r o d i t y. Trimis… …   Dicționar Român

  • bufni — BUFNÍ, bufnesc, vb. IV. 1. intranz. A produce un zgomot înfundat (prin cădere, izbire, explozie etc.). 2. intranz. (În expr.) A bufni în (sau de) râs (ori plâns) sau (tranz.) a l bufni râsul (ori plânsul) = a începe să râdă (sau să plângă) brusc …   Dicționar Român

  • dondăni — DONDĂNÍ, dondănesc, vb. IV. (pop.) 1. intranz. şi tranz. A bombăni, a mormăi, a bodogăni. ♦ A spune vorbe fără legătură. ♦ tranz. (Rar) A bate pe cineva la cap, a l pisa. 2. tranz. A flecări, a îndruga. [var.: dondăí vb. IV] – Formaţie… …   Dicționar Român

  • mormăi — MORMĂÍ, mórmăi, vb. IV. intranz. 1. (Despre urşi) A scoate sunete scurte şi joase, caracteristice speciei; a mormorosi. ♦ p. ext. (Despre alte animale) A scoate sunete groase asemănătoare cu ale ursului. 2. fig. (Despre oameni) A vorbi nedesluşit …   Dicționar Român

  • bombăneală — BOMBĂNEÁLĂ, bombăneli, s.f. Faptul de a bombăni; vorbe spuse de cel care bombăneşte; bombănire. – Bombăni + suf. eală. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  BOMBĂNEÁLĂ s. bodogăneală, bolboroseală, bombănit, bombănitură, boscorodeală,… …   Dicționar Român

  • bombănire — BOMBĂNÍRE, bombăniri, s.f. Faptul de a bombăni; bombănit, bombăneală. – v. bombăni. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  bombăníre s. f., g. d. art. bombănírii; pl. bombăníri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic …   Dicționar Român

  • bălmăji — BĂLMĂJÍ, bălmăjesc, vb. IV. tranz. 1. A amesteca, a încurca mai multe lucruri. ♦ A zăpăci, a ameţi pe cineva cu vorba. 2. A vorbi încurcat, îngăimat sau fără rost. [var.: bălmojí, bolmojí vb. IV.] – Din balmoş. Trimis de paula, 23.05.2002. Sursa …   Dicționar Român

  • ciondăni — CIONDĂNÍ, ciondănesc, vb. IV. refl. recipr. (fam.) A se certa cu cineva pentru nimicuri fără a şi spune vorbe grele, a se împunge cu vorba; a se ciorovăi. ♦ tranz. A certa pe cineva în mod repetat sau insistent. – cf. săs. s c h ä n d e n. Trimis …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”