bălmăji

bălmăji
BĂLMĂJÍ, bălmăjesc, vb. IV. tranz. 1. A amesteca, a încurca mai multe lucruri. ♦ A zăpăci, a ameţi pe cineva cu vorba. 2. A vorbi încurcat, îngăimat sau fără rost. [var.: bălmojí, bolmojí vb. IV.] – Din balmoş.
Trimis de paula, 23.05.2002. Sursa: DEX '98

BĂLMĂJÍ vb. v. bombăni.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

BĂLMĂJÍ vb. v. amesteca, blegi, încâlci, încurca, moleşi, muia.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

bălmăjí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. bălmăjésc, imperf. 3 sg. bălmăjeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. bălmăjeáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A BĂLMĂJ//Í bălmăjiésc intranz. A vorbi incoerent, încet şi nedesluşit; a bodogăni; a mormăi; a bombăni; a boscorodi. /Din balmoş
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • glo — Rădăcină expresivă, ce pare a indica ideea de a bălmăji sau a clefăi , ca şi ideea de obiect rotund . – var. glog , golo(g) . Creaţie spontană, pînă la un punct paralelă cu cele identice bulb , cloc (› colc ), fîlf , etc. Prin intermediul… …   Dicționar Român

  • balmuş — BÁLMUŞ s.n. v. balmoş. Trimis de paula, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  bálmuş ( şuri), s.n. – Fel de mîncare tipic, amestec de ouă cu brânză şi mălai: talmeş balmeş, s.n. (amestec, confuz, bălmăjală). – Numeroase var.: balmoş, balmoj, balmăş, balmăj …   Dicționar Român

  • bălmăjeală — BĂLMĂJEÁLĂ, bălmăjeli, s.f. Faptul de a bălmăji; amestecătură, încurcătură, zăpăceală. – Bălmăji + suf. eală. Trimis de paula, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  BĂLMĂJEÁLĂ s. v. amestecătură, încâlceală, încâlcire, încâlcitură, încurcătură. Trimis de… …   Dicționar Român

  • îngurga — îngurgá, îngúrg, vb. I (reg.) 1. (refl.) a se împreuna, a se încârdăşi, a se înhăita, a se asocia, a se întovărăşi. 2. (refl.) a intra în legături de dragoste cu cineva; a se înnădi, a se îngurlui. 3. (refl.) a se încurca (într o afacere). 4. a… …   Dicționar Român

  • îngăima — ÎNGĂIMÁ, îngắim, vb. I. 1. tranz. A rosti cu greutate, nedesluşit, încurcat; a bolborosi, a îndruga, a îngăla (2); p. ext. a fredona, a cânta. 2. refl. (reg.) A sta la îndoială; a zăbovi. [prez. ind. şi: îngáim, îngăimez] – et. nec. Trimis de va …   Dicționar Român

  • articula — ARTICULÁ, articulez, vb. I. 1. tranz. A pronunţa, a rosti un sunet, un cuvânt cu ajutorul organelor de vorbire. 2. tranz. A pune, a adăuga articol unui substantiv sau unui echivalent al lui. 3. refl. A se lega prin articulaţii. – Din fr.… …   Dicționar Român

  • blegi — BLEGÍ, blegesc, vb. IV. refl. 1. (Despre urechi) A se face bleg (1). 2. (Despre oameni) A deveni bleg (2); a se bleojdi2. – Din bleg. Trimis de paula, 20.08.2002. Sursa: DEX 98  BLEGÍ vb. 1. a se moleşi, a se muia, (prin Transilv.) a se bălmăji …   Dicționar Român

  • blodogori — BLODOGORÍ, blodogoresc, vb. IV. intranz. (Rar) A vorbi neînţeles (într o limbă străină), neclar. – Din sl. blagodariti. Trimis de paula, 20.08.2002. Sursa: DEX 98  BLODOGORÍ vb. v. bălmăji, bâigui, bârâi, bodogăni, bolborosi, bombăni, boscorodi …   Dicționar Român

  • bodogăni — BODOGĂNÍ, bodogănesc, vb. IV. tranz. A bombăni supărat, spunând ceva nedesluşit. ♦ intranz. A bombăni (de ciudă sau de supărare). – et. nec. Trimis de valeriu, 15.10.2008. Sursa: DEX 98  BODOGĂNÍ vb. 1. v. bombăni. 2. v. cicăli …   Dicționar Român

  • bolborosi — BOLBOROSÍ, bolborosesc, vb. IV. 1. intranz. şi tranz. A vorbi nedesluşit. ♦ A vorbi într o limbă străină (pe care ascultătorii nu o înţeleg). 2. intranz. (Despre lichide) A gâlgâi, a scoate un zgomot asemănător cu cel al apei care fierbe. ♦… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”