- dondăni
- DONDĂNÍ, dondănesc, vb. IV. (pop.) 1. intranz. şi tranz. A bombăni, a mormăi, a bodogăni. ♦ A spune vorbe fără legătură. ♦ tranz. (Rar) A bate pe cineva la cap, a-l pisa. 2. tranz. A flecări, a îndruga. [var.: dondăí vb. IV] – Formaţie onomatopeică.Trimis de LauraGellner, 19.06.2004. Sursa: DEX '98DONDĂNÍ vb. v. bălmăji, bâigui, bârâi, bodo-găní, bolborosi, bombăni, boscorodi, cicăli, dăscăli, flecări, gângăvi, în-druga, îngăima, îngâna, mârâi, molfăi, mormăi, murmura, pălăvrăgi, plictisi, sâcâi, sporovăi, trăncăni.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimedondăní vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. dondănésc, imperf. 3 sg. dondăneá; conj. prez. 3 sg. şi pl. dondăneáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA DONDĂN//Í dondăniésc pop. 1. intranz. 1) A vorbi încet şi nedesluşit în semn de nemulţumire; a bombăni; a bodogăni; a mormăi. 2) A vorbi mult şi fără rost; a pălăvrăgi; a flecări; a trăncăni. 2. tranz. (persoane) A deranja întruna repetând insistent acelaşi lucru; a necăji; a plictisi; a pisa. /Onomat.Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.