- bufni
- BUFNÍ, bufnesc, vb. IV. 1. intranz. A produce un zgomot înfundat (prin cădere, izbire, explozie etc.). 2. intranz. (În expr.) A bufni în (sau de) râs (ori plâns) sau (tranz.) a-l bufni râsul (ori plânsul) = a începe să râdă (sau să plângă) brusc, zgomotos, fără să se poată stăpâni. 3. intranz. A bombăni supărat, rău dispus. 4. tranz. A izbi cu putere. 5. intranz. A da buzna, a se năpusti; a izbucni. – Buf1 + suf. -ni.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98BUFNÍ vb. v. izbucni.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeBUFNÍ vb. v. bălmăji, bâigui, bârâi, bodogăni, bolborosi, bombăni, boscorodi, gângăvi, izbi, îndruga, îngăima, îngâna, mârâi, molfăi, mormăi, murmura, trânti.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimebufní vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. bufnésc, imperf. 3 sg. bufneá; conj. prez. 3 sg. şi pl. bufneáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA BUFN//Í bufniésc 1. intranz. 1) A face "buf"; a produce un zgomot puternic şi înfundat (prin cădere, lovire, explozie). ♢ bufni în (sau de) râs (sau de plâns) a începe să râdă (sau să plângă) brusc şi năvalnic. 2) A bombăni supărat. 3) A intra (undeva) pe neaşteptate şi cu repeziciune; a da buzna. 2. tranz. A izbi cu violenţă, făcând să producă zgomot; a trânti. /Din bufTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.