repezi

repezi
REPEZÍ, repéd, vb. IV. 1. refl. A porni în grabă, a se duce repede spre..., a da fuga, a sări. ♦ A trece pe undeva în grabă (şi pentru scurt timp), a se abate pe la.., a da o fugă. ♦ tranz. A trimite pe cineva în grabă. 2. refl. (fam.; despre oameni) A face un lucru în grabă şi adesea fără chibzuială, a acţiona în pripă; a se pripi (1). 3. refl. A se năpusti, a se arunca, a năvăli. 4. tranz. A trânti, a izbi, a arunca, a azvârli. ♦ A da, a aplica cu violenţă o lovitură cu pumnul, cu palma etc. 5. tranz. fig. A se răsti la cineva, a-i vorbi aspru, violent; a brusca. refl. (fam.; despre oameni) A face un lucru în grabă şi adesea fără chibzuială, a acţiona în pripă; a se pripi (1). – Din repede.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

REPEZÍ vb. 1. v. năpusti. 2. v. sări. 3. v. azvârli. 4. v. izbi.
Trimis de siveco, 29.09.2008. Sursa: Sinonime

REPEZÍ vb. v. brusca.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

repezí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. repéd, 1 pl. repezím, imperf. 3 sg. repezeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. repeádă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A REPEZÍ repéd tranz. 1) A împinge cu violenţă; a izbi. 2) fig. A trata cu cuvinte aspre; a brusca. /Din repede
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE REPEZÍ mă repéd intranz. 1) A porni repede; a o lua brusc din loc. 2) A se duce până undeva în grabă şi pentru puţin timp; a da o fugă. 3) A se arunca cu lăcomie sau cu violenţă; a năvăli; a năpădi; a tăbărî. /Din repede
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • repežinis — repežìnis, ė adj. (2) ◊ repežìnį tañcių šokti gauti plakti, mušti: Gausi ir tu repežìnį tañcių šokti, kad pakliūsi į nakabių rankas Ggr …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • sări — SĂRÍ, sar, vb. IV. intranz. I. (Despre fiinţe) 1. A se desprinde de la pământ, avântându se în sus printr o mişcare bruscă, şi a reveni în acelaşi loc; a sălta. ♦ A dansa, a ţopăi, a zburda. ♢ expr. (tranz.) Sare tontoroiul (sau drăgaica), se… …   Dicționar Român

  • repede — RÉPEDE, repezi, adj., adv. I. adj. 1. (Despre mişcări) Care se produce fără întârziere; iute, rapid; (despre lucruri în mişcare) care se deplasează cu repeziciune, cu iuţeală; (despre ape) care curge cu repeziciune; p. ext. (despre picături,… …   Dicționar Român

  • brusca — BRUSCÁ, bruschez, vb. I. tranz. 1. A trata pe cineva cu asprime, fără menajamente; a repezi; a bruftui. ♦ A se purta violent cu cineva. 2. A grăbi, a forţa desfăşurarea unui proces, a unui eveniment. – Din fr. brusquer. Trimis de valeriu,… …   Dicționar Român

  • năpusti — NĂPUSTÍ, năpustesc, vb. IV. 1. refl. A se repezi asupra cuiva sau undeva (adesea cu intenţii agresive); a năvăli, a tăbărî; a da buzna. 2. tranz. (înv. şi reg.) A lăsa în părăsire; a abandona; a neglija. – Din sl. napustiti. Trimis de RACAI,… …   Dicționar Român

  • năvăli — NĂVĂLÍ, năvălesc, vb. IV. intranz. 1. A se repezi asupra cuiva sau undeva cu intenţii agresive, duşmănoase, criminale etc. ♦ spec. A se repezi asupra duşmanului sau asupra unui loc deţinut de acesta. 2. A se repezi, a se năpusti undeva, spre ceva …   Dicționar Român

  • repezit — REPEZÍT, Ă, repeziţi, te, adj. 1. Grăbit, făcut în grabă, la repezeală. 2. Care acţionează pripit; p. ext. pornit, mânios, nestăpânit; răstit. – v. repezi. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Repezit ≠ reţinut, stăpânit Trimis de… …   Dicționar Român

  • tăbărî — TĂBĂRÎ, tábăr, vb. IV. intranz. 1. A se repezi la cineva, a da năvală asupra cuiva; a se năpusti. ♦ fig. A se adresa cuiva în mod insistent; a apostrofa pe cineva; a sări cu gura la cineva. ♦ (Rar) A se repezi, a veni în grabă. 2. (înv.) A şi… …   Dicționar Român

  • izbi — IZBÍ, izbesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A (se) lovi cu putere (de ceva, de cineva sau cu ceva); a (se) repezi cu violenţă; a (se) trânti. ♦ tranz. şi refl. A (se) arunca cu putere; a (se) azvârli. 2. tranz. (Despre lumină) A cădea cu putere, a… …   Dicționar Român

  • arunca — ARUNCÁ, arúnc, vb. I. 1. tranz. A face ca ceva (rar cineva) să ajungă la o distanţă oarecare, imprimându i o mişcare violentă; a azvârli. ♢ expr. A arunca (ceva) In aer = a distruge (ceva) cu ajutorul unui exploziv. A( şi) arunca ochii (sau o… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”