- năpusti
- NĂPUSTÍ, năpustesc, vb. IV. 1. refl. A se repezi asupra cuiva sau undeva (adesea cu intenţii agresive); a năvăli, a tăbărî; a da buzna. 2. tranz. (înv. şi reg.) A lăsa în părăsire; a abandona; a neglija. – Din sl. napustiti.Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX '98NĂPUSTÍ vb. a se arunca, a se azvârli, a năvăli, a se precipita, a se repezi, a sări, a tăbărî, a se zvârli, (rar) a se prăbuşi, (înv. şi pop.) a cădea, (înv. şi reg.) a năduli, a se prăpăstui, (reg.) a iuruşi, a năboi, a se năprăti, a nooti, a se tovărî, (Transilv.) a se aiepta, (Transilv. şi Ban.) a se şupi, (înv.) a se da, a năbuşi, a năvrăpi, a se slobozi. (S-au năpusti asupra duşmanului.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: SinonimeNĂPUSTÍ vb. v. abandona, arunca, azvârli, lăsa, neglija, părăsi, repezi, zvârli.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimenăpustí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. năpustésc, imperf. 3 sg. năpusteá; conj. prez. 3 sg. şi pl. năpusteáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA NĂPUST//Í năpustiésc intranz. înv. A lăsa plecând în altă parte; a părăsi; a abandona. /<sl. napustitiTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE NĂPUST//Í mă năpustiésc intranz. (despre fiinţe) A se arunca cu lăcomie sau cu violenţă; a năvăli; a tăbărî; a se repezi; a năpădi. /<sl. napustitiTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXnăpustí (năpustésc, năpustít), vb. – 1. A părăsi, a lăsa, a abandona. – 2. (refl.) A se repezi, a se arunca asupra. – 3. (Maram.) A slobozi, a lăsa liber. sl. napustiti "a porunci" (Tiktin). – Der. năpust, s.n. (abandon; Trans., spiriduş, stafie).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.