improviza — IMPROVIZÁ, improvizez, vb. I. tranz. A compune, a alcătui (ocazional) repede, pe nepregătite o poezie, un discurs, o compoziţie muzicală etc.; a face, a confecţiona, a construi ceva la repezeală, din ce se găseşte (şi provizoriu). – Din fr.… … Dicționar Român
improvizaţie — IMPROVIZÁŢIE, improvizaţii, s.f. Faptul de a improviza; (concr.) ceea ce se improvizează. ♦ Piesă muzicală improvizată. ♦ Lucru făcut la repezeală, la moment. – Din fr. improvisation. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 improvizáţie s. f … Dicționar Român
poşadă — POŞÁDĂ, poşade, s.f. (livr.) 1. Pictură executată la repezeală. 2. Operă literară scrisă de mântuială. – Din fr. pochade. Trimis de oprocopiuc, 04.04.2004. Sursa: DEX 98 poşádă s. f., pl. poşáde Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… … Dicționar Român
apuca — APUCÁ, apúc, vb. I. I. 1. tranz. A prinde, a lua, a înşfăca, a înhăţa (cu mâna). ♦ A pune mâna (în grabă) pe ce are la îndemână; a lua, a şi însuşi ceva la repezeală. ♢ expr. (intranz.) (Care) pe unde apucă = (Care) pe unde nimereşte. Pe apucate … Dicționar Român
fabrica — FABRICÁ, fábric, vb. I. tranz. A produce o marfă în serie şi în cantităţi mari, prelucrând materia primă într o fabrică, într o uzină etc. ♦ p. gener. (fam.) A face, a confecţiona, a realiza. ♦ fig. A născoci, a plăsmui, a inventa. – Din fr.… … Dicționar Român
pârpăli — PÂRPĂLÍ, pârpălesc, vb. IV. I. 1. tranz. A frige un animal sau o bucată de carne la frigare, pe jeratic sau la para focului. ♦ A frige sau a încălzi ceva superficial, la repezeală. 2. refl. A se încălzi la dogoarea focului sau la soare. II. refl … Dicționar Român
repede — RÉPEDE, repezi, adj., adv. I. adj. 1. (Despre mişcări) Care se produce fără întârziere; iute, rapid; (despre lucruri în mişcare) care se deplasează cu repeziciune, cu iuţeală; (despre ape) care curge cu repeziciune; p. ext. (despre picături,… … Dicționar Român
turna — TURNÁ1, torn, vb. 1, tranz. I. 1. A vărsa un lichid sau, p. ext., un fluid în, pe sau peste ceva. ♢ expr. A turna ulei pe rană = a alina necazurile cuiva, vorbindu i cu înţelegere şi compasiune. ♦ intranz. impers. (fam.) A ploua torenţial. 2. A… … Dicționar Român
bot — BOT, boturi, s.n. 1. Partea anterioară a capului unor mamifere, cuprinzând gura (şi nasul). ♢ expr. A bea la botul calului = a bea încă un pahar, în picioare, la plecare; a bea ceva la repezeală. A fi (sau a pune pe cineva) cu botul pe labe = a… … Dicționar Român
cârpi — CÂRPÍ, cârpesc, vb. IV. tranz. 1. A petici, a repara, a coase un obiect rupt sau descusut. ♢ expr. Cu ochii cârpiţi de somn = neputându şi ţine ochii deschişi din cauza somnului. 2. A repara un obiect spart sau crăpat. 3. fig. A pălmui pe cineva … Dicționar Român
