prilejui

prilejui
PRILEJUÍ, prilejuiesc, vb. IV. tranz. A permite, a da ocazia, a îngădui să se facă, să se întâmple etc. ceva; a favoriza; a da naştere, a produce, a cauza, a pricinui, a prileji. ♦ refl. impers. A i se întâmpla cuiva ceva, a i se ivi o ocazie. – Prilej + suf. -ui.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

PRILEJUÍ vb. 1. a îngădui, a permite. (Întâlnirea a prilejui un util schimb de opinii.) 2. (rar) a ocaziona. (Această împrejurare a prilejui întâlnirea lor.) 3. v. stârni.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

PRILEJUÍ vb. v. întâmpla, nimeri, potrivi.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

prilejuí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. prilejuiésc, imperf. 3 sg. prilejuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. prilejuiáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A PRILEJU//Í prilejuiiésc tranz. (sentimente, trăiri, acţiuni etc.) A face să se producă printr-un prilej. Mi s-a prilejuiit o călătorie. /prilej + suf. prilejuiui
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • ocaziona — OCAZIONÁ, ocazionez, vb. I. tranz. (Rar) A pricinui, a prilejui, a cauza, a provoca (ceva cuiva). [pr.: zi o ] – Din fr. occasionner. Trimis de oprocopiuc, 06.05.2004. Sursa: DEX 98  OCAZIONÁ vb. v. prilejui. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa …   Dicționar Român

  • prileji — PRILEJÍ, prilejesc, vb. IV. tranz. şi refl. impers. (înv.) A (se) prilejui. – Din prilej. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PRILEJÍ vb. v. cauza, declanşa, determina, dezlănţui, genera, isca, întâmpla, naşte, nimeri, petrece,… …   Dicționar Român

  • da — DA1 adv. Cuvânt care se întrebuinţează pentru a răspunde afirmativ la o întrebare sau pentru a exprima o afirmaţie, un consimţământ. ♢ loc. adv. Ba da, exprimă răspunsul afirmativ la o întrebare negativă. – Din bg., rus., scr. da. Trimis de ionel …   Dicționar Român

  • nimeri — NIMERÍ, nimeresc, vb. IV. 1. tranz. A atinge pe cineva sau ceva cu un obiect aruncat, cu un proiectil etc. ♦ A lovi în ţintă. 2. intranz. A sosi (pe neaşteptate, din întâmplare) într un anumit loc, într un moment anume etc. ♦ refl. A se afla… …   Dicționar Român

  • ocazie — OCÁZIE, ocazii, s.f. 1. Situaţie, împrejurare care provoacă, permite sau uşurează săvârşirea unei acţiuni; prilej, moment favorabil. ♢ De ocazie = a) loc. adj. potrivit numai pentru o anumită împrejurare; deosebii, de circumstanţă; b) loc. adj.… …   Dicționar Român

  • permite — PERMÍTE, permít, vb. III. tranz. 1. A lăsa, a accepta, a da voie ca un lucru să se facă sau să se producă într un anumit fel (şi a nu l împiedica); a încuviinţa, a îngădui. 2. (Cu complementul persoanei în dativ) A şi lua libertatea de a face… …   Dicționar Român

  • potrivi — POTRIVÍ, potrivesc, vb. IV. 1. refl. şi tranz. A avea sau a face să aibă însuşiri comune cu cineva sau cu ceva, a fi sau a face să fie la fel; a fi sau a pune pe acelaşi plan. ♦ A (se) compara. 2. tranz. A aşeza ceva la locul nimerit; a aranja… …   Dicționar Român

  • pricini — PRICINÍ vb. v. cauza, certa, declanşa, determina, dezlănţui, genera, isca, învrăjbi, judeca, naşte, pricinui, prilejui, produce, provoca, stârni, supăra. Trimis de siveco, 24.08.2008. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • pricinui — PRICINUÍ, pricinuiesc, vb. IV. tranz. A fi cauza, mobilul a ceva; a produce, a determina, a provoca, a prilejui. – Pricină + suf. ui. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PRICINUÍ vb. 1. v. provoca. 2. v. stârni. 3. a cauza, a crea …   Dicționar Român

  • prilegi — prilegí, prilegésc, vb. IV 1. (refl.; înv. şi reg.) a se întâmpla, a se petrece; a apărea, a se ivi. 2. (înv.) a pricinui, a prilejui. 3. (refl.; înv. şi reg.; despre oameni) a se nimeri. 4. (refl.; …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”