- prileji
- PRILEJÍ, prilejesc, vb. IV. tranz. şi refl. impers. (înv.) A (se) prilejui. – Din prilej.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98PRILEJÍ vb. v. cauza, declanşa, determina, dezlănţui, genera, isca, întâmpla, naşte, nimeri, petrece, potrivi, pricinui, prilejui, produce, provoca, stârni, surveni.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeprilejí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. prilejésc, imperf. 3 sg. prilejeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. prilejeáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficprilejí (prilejésc, prilejít), vb. – 1. A da ocazie, a cauza, a da naştere, a da loc. – 2. (refl.) A se folosi de ocazie. – 3. (refl.) A se afla întîmplător, a coincide. – 4. (refl.) A se întîmpla, a se petrece. sl. priležati, priležą "a fi alături" (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Cihac, II, 292). – Der. prilej, s.n. (ocazie, motiv, cauză; pretext, nuanţă; înv., Mold., resurse, bunuri).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.