potrivi

potrivi
POTRIVÍ, potrivesc, vb. IV. 1. refl. şi tranz. A avea sau a face să aibă însuşiri comune cu cineva sau cu ceva, a fi sau a face să fie la fel; a fi sau a pune pe acelaşi plan. ♦ A (se) compara. 2. tranz. A aşeza ceva la locul nimerit; a aranja într-un anumit fel, a face să stea aşa cum trebuie. ♦ A împodobi, a dichisi. 3. tranz. A pune de acord, a face să corespundă, să fie la fel cu altceva, a adapta, a da după... ♦ (pop.) A acorda un instrument muzical. ♦ A doza atât cât trebuie (pentru a fi bun). A potrivi o mâncare din sare. 4. tranz. A da forma dorită, necesară etc.; a fasona. ♦ fig. A ticlui; a improviza. Potrivise pe hârtie câteva poezii. 5. refl. şi tranz. A fi sau a face pe măsura cuiva, a-i veni sau a face să vină bine. Haina i se potriveşte.refl. A fi în concordanţă, a se armoniza. ♢ expr. A se potrivi ca nuca-n perete (sau ca musca-n lapte) = a fi nepotrivit, a fi deplasat. 6. tranz. A face în aşa fel încât...; a calcula, a chibzui, a cumpăni. 7. refl. (pop. şi fam.) A da cuiva ascultare, a-i face pe voie; a consimţi. 8. refl. (înv. şi pop.) A se împotrivi. – Din potrivă.
Trimis de oprocopiuc, 04.04.2004. Sursa: DEX '98

POTRIVÍ vb. 1. v. adapta. 2. v. ajusta. 3. a (se) nimeri, (Ban. şi Transilv.) a (se) păsăli. (Potcoava nu se potrivi.) 4. a-i veni, (Transilv.) a i se vâji. (Pantoful i se potrivi.) 5. v. veni. 6. v. aranja. 7. a îndrepta, (prin Transilv.) a aiepta. (A potrivi cuvertura.) 8. a doza, a proporţiona. (A potrivi substanţele într-un amestec.) 9. a aranja, a aşeza, a clasa, a clasifica, a dispune, a distribui, a grupa, a împărţi, a întocmi, a ordona, a organiza, a orândui, a pune, a repartiza, a rândui, a sistematiza, (pop.) a chiti, (înv.) a drege, a tocmi. (potrivi cum trebuie elementele unui ansamblu.) 10. v. regla. 11. v. acorda. 12. a aprecia, a calcula, a socoti. (A potrivi ceva din ochi.) 13. v. asorta. 14. v. concorda. 15. v. prinde. 16. v. asemăna. 17. v. corespunde. 18. a cadra, a corespunde, a merge, (înv. şi reg.) a veni. (Ce faci tu nu se potrivi cu momentul ales.) 19. v. preta. 20. v. nimeri. 21. a aranja, a ticlui, (pop. şi fam.) a drege, (pop.) a (o) brodi. (A potrivi astfel lucrurile încât ...) 22. a se întâmpla, a se nimeri, (pop.) a se brodi, (înv. şi reg.) a se prileji, a se prilejui, (Transilv.) a tălăli, (prin Maram.) a se tâlni, (Ban.) a se zgodi. (S-a potrivi să fie acolo.) 23. v. cădea.
Trimis de siveco, 03.01.2009. Sursa: Sinonime

POTRIVÍ vb. v. împotrivi, opune.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

potriví vb. (sil. -tri-), ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. potrivésc, imperf. 3 sg. potriveá; conj. prez. 3 sg. şi pl. potriveáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A POTRIV//Í potriviésc tranz. 1) A face să se potrivească. 2) A face să ocupe poziţia necesară; a pune să stea cum trebuie; a aşeza; a aranja. 3) (volumul, masa, mărimea) A determina cu aproximaţie. 4) (instrumente muzicale) A face să producă sunetele necesare; a acorda. 5) (ceasul) A pune să meargă la fel cu altul. 6) (persoane) A face să capete un aspect îngrijit; a găti, a chiti; a aranja; a dichisi. 7) (mâncăruri) A gusta adăugând anumite ingrediente (pentru a da un gust bun). 8) (vorbe, glume) A rosti la timpul şi la locul cuvenit. 9) A hotărî (în minte), examinând toate posibilităţile; a chibzui; a cumpăni. potrivi cum e mai bine. /Din potrivă
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE POTRIV//Í mă potriviésc intranz. 1) A avea trăsături comune; a fi deopotrivă; a se asemăna; a semăna; a se asemui. 2) A fi pe măsura cuiva sau a ceva. Paltonul se potrivieşte foarte bine. 3) A fi în concordanţă deplină; a se armoniza; a se asorta; a concorda; a cadra. ♢ potrivi ca nuca de (sau în) perete v. NUCĂ. 4) A da ascultare cuiva; a face pe voie (cuiva). /Din potrivă
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • aranja — ARANJÁ, aranjez, vb. I. 1. tranz. A pune ceva în ordine, în rânduială. ♦ refl. şi tranz. A( şi) potrivi ţinuta exterioară. ♦ A face ca ceva să funcţioneze în bune condiţii. ♦ A conveni cu cineva să facă într un anumit fel. 2. tranz. (fam.) A face …   Dicționar Român

  • asorta — ASORTÁ, asortez, vb. I. tranz. A aşeza laolaltă diverse lucruri pentru a forma un tot armonios. ♦ A aproviziona cu mărfuri variate. ♦ refl. A se potrivi (ca nuanţă, mărime etc.). – Din fr. assortir. Trimis de cata, 12.02.2004. Sursa: DEX 98  A… …   Dicționar Român

  • regla — REGLÁ, reglez, vb. I. tranz. 1. A realiza sau reface starea unui sistem tehnic ale cărui mărimi caracteristice s au abătut de la anumite condiţii impuse. ♦ A stabili în prealabil valorile mărimilor unui sistem tehnic, care trebuie să rămână… …   Dicționar Român

  • ajusta — AJUSTÁ, ajustez, vb. I. tranz. A adapta, a potrivi o piesă la un ansamblu, un obiect de îmbrăcăminte pe corp etc. – Din fr. ajuster. Trimis de ana zecheru, 23.01.2008. Sursa: DEX 98  AJUSTÁ vb. a adapta, a potrivi. (ajusta o piesă la un mecanism …   Dicționar Român

  • contrazice — CONTRAZÍCE, contrazic, vb. III. 1. tranz. A susţine contrarul celor spuse de cineva; a nega. 2. tranz. A nu se potrivi, a fi în opoziţie, a fi incompatibil cu ceva; a dezminţi ceva. 3. refl. A spune ceva în opoziţie cu cele afirmate anterior de… …   Dicționar Român

  • veni — VENÍ, vin, vb. IV. intranz. 1. A se deplasa înspre persoana care vorbeşte sau despre care se vorbeşte; a se apropia de un loc, de o aşezare; p. ext. a merge, a trece pe lângă sau printr un anumit loc. ♢ expr. Du te vino subst. = mişcare,… …   Dicționar Român

  • cadra — CADRÁ, pers. 3 cadrează, vb. I. intranz. A se potrivi, a corespunde (întocmai) cu ceva sau într o anumită împrejurare. – Din fr. cadrer. Trimis de viorelgrosu, 26.01.2003. Sursa: DEX 98  CADRÁ vb. 1. v. cuveni. 2. v. potrivi …   Dicționar Român

  • concorda — CONCORDÁ, pers. 3. concórdă, vb. I. intranz. A fi în acord, a corespunde, a se potrivi. – Din fr. concorder, lat. concordare. Trimis de Joseph, 16.05.2004. Sursa: DEX 98  A concorda ≠ a discorda, a distona Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • merge — MÉRGE, merg, vb. III. intranz. I. 1. A se mişca deplasându se dintr un loc în altul; a se deplasa, a umbla. ♦ (Despre nave sau alte obiecte plutitoare) A pluti. ♦ (Despre păsări, avioane etc.) A zbura. ♦ (fam.; despre mâncăruri şi băuturi) A… …   Dicționar Român

  • nimeri — NIMERÍ, nimeresc, vb. IV. 1. tranz. A atinge pe cineva sau ceva cu un obiect aruncat, cu un proiectil etc. ♦ A lovi în ţintă. 2. intranz. A sosi (pe neaşteptate, din întâmplare) într un anumit loc, într un moment anume etc. ♦ refl. A se afla… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”