presimţire — PRESIMŢÍRE, presimţiri, s.f. Faptul de a presimţi; sentiment vag şi instinctiv pe care îl are cineva faţă de ceea ce ar urma să se întâmple; presentiment, presimţământ. – v. presimţi. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PRESIMŢÍRE s … Dicționar Român
mirosi — MIROSÍ, mirós, vb. IV. 1. tranz. şi intranz. A simţi, a percepe un miros (2). ♦ tranz. A apropia nasul de ceva sau de cineva pentru a percepe un miros (2). 2. intranz. A avea (şi a răspândi) un miros (2). ♢ expr. Miroase a... = prevesteşte,… … Dicționar Român
bănui — BĂNUÍ, bănuiesc, vb. IV. 1. tranz. A presupune; a presimţi; a întrevedea o anumită situaţie, o anumită soluţie etc. 2. tranz. A considera pe cineva drept autor al unei fapte (rele); a suspecta. 3. intranz. (reg.) A se supăra pe cineva; a i face… … Dicționar Român
simţi — SIMŢÍ, simt, vb. IV. 1. tranz. A avea, prin intermediul organelor de simţ, senzaţia sau percepţia unui lucru, a unui fapt, a unei calităţi, a percepe efectul unei excitaţii; a prezenta sensibilitate. ♦ refl. A şi da seama de propria stare fizică … Dicționar Român
spune — SPÚNE, spun, vb. III. tranz. 1. A exprima prin viu grai un gând, o părere etc.; a rosti, a zice, a declara. ♢ expr. Ce ţi spuneam eu! = ai văzut că a fost aşa cum am afirmat? Nu mai spune! sau ce spui? formulă care exprimă mirarea, neîncrederea.… … Dicționar Român
anticipa — ANTICIPÁ, anticipez, vb. I. intranz. şi tranz. A face sau a spune ceva înainte de o anumită dată (fixată) sau înaintea timpului cuvenit. – Din fr. anticiper, lat. anticipare. Trimis de ana zecheru, 20.02.2004. Sursa: DEX 98 ANTICIPÁ vb. 1. v.… … Dicționar Român
intui — INTUÍ, intuiesc, vb. IV. tranz. A înţelege sau a sesiza ceva prin intuiţie; a pătrunde repede în esenţa problemelor, a fenomenelor etc. pe baza unor cunoştinţe temeinice şi a experienţei anterior acumulate. – Din it. intuire, lat. intueri. Trimis … Dicționar Român
nădejde — NĂDÉJDE, nădejdi, s.f. Încredere sau convingere că ceea ce faci ori doreşti se va realiza; speranţă, nădăjduire; încredere în sprijinul, în ajutorul cuiva sau a ceva, certitudine că cineva sau ceva va fi favorabil, de ajutor. ♢ loc. adj. De… … Dicționar Român
paşte — PAŞTE1, pasc, vb. III. 1. intranz. şi tranz. (Despre vite; la pers. 3). A se hrăni rupând cu gura iarbă, plante etc. ♦ tranz. fig. A întreţine, a cultiva, a dezvolta stări sufleteşti etc. 2. tranz. (Despre oameni) A păzi animalele care pasc (1),… … Dicționar Român
pluti — PLUTÍ, plutesc, vb. IV. intranz. 1. (Despre corpuri) A se menţine la suprafaţa unui lichid prin cufundare parţială în volumul acestuia; a aluneca, a se deplasa pe suprafaţa unui lichid. ♦ (Despre mâncăruri) A fi înecat în grăsime sau sos. 2.… … Dicționar Român
