presimţire

presimţire
PRESIMŢÍRE, presimţiri, s.f. Faptul de a presimţi; sentiment vag şi instinctiv pe care îl are cineva faţă de ceea ce ar urma să se întâmple; presentiment, presimţământ. – v. presimţi.
Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

PRESIMŢÍRE s. presentiment, (înv. şi reg.) presimţ, (înv.) presimţământ, preştiinţă, prevedere. (O neagră presimţire.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

presimţíre s. f. simţire
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PRESIMŢÍR//E presimţirei f. 1) v. A PRESIMŢI. 2) Sentiment subiectiv şi instinctiv de intuire a celor ce urmează să se întâmple; presentiment. /v. a presimţi
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

PRESIMŢÍRE s.f. Acţiunea de a presimţi şi rezultatul ei; presentiment, prevestire. [< presimţi].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • presimţíre — s. f., pl. presimţíri …   Romanian orthography

  • presentiment — PRESENTIMÉNT, presentimente, s.n. Presimţire. – Din fr. pressentiment. Trimis de oprocopiuc, 12.04.2004. Sursa: DEX 98  PRESENTIMÉNT s. v. presimţire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  presentimént s. n., pl. presentiménte …   Dicționar Român

  • premoniţie — PREMONÍŢIE, premoniţii, s.f. Nume dat fenomenului de presimţire a unor fapte viitoare, în general fără motivare raţională. – Din fr. prémonition. Trimis de oprocopiuc, 09.04.2004. Sursa: DEX 98  premoníţie s. f. (sil. ţi e), art. premoníţia (sil …   Dicționar Român

  • bănuială — BĂNUIÁLĂ, bănuieli, s.f. 1. Presupunere, presimţire, supoziţie. 2. Atitudine de neîncredere faţă de cineva sau ceva, presupunere că cineva are o vină sau o intenţie rea; suspiciune. – Bănui + suf. eală. Trimis de paula, 23.05.2002. Sursa: DEX 98… …   Dicționar Român

  • funest — FUNÉST, Ă, funeşti, ste, adj. Care aduce nenorocire, moarte; fatal. ♦ Trist, funebru, sinistru. – Din fr. funeste, lat. funestus, it. funesto. Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX 98  FUNÉST adj. 1. v. dezastruos. 2. fatal, nefast, sinistru,… …   Dicționar Român

  • nădăire — nădăíre, nădăíri, s.f. (înv.) 1. nădejde. 2. presimţire. 3. instabilitate, inconstanţă, oscilaţie. 4. dumirire. Trimis de blaurb, 20.07.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • presimţ — PRESÍMŢ s. v. presentiment, presimţire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • presimţământ — PRESIMŢĂMẤNT, presimţăminte, s.n. (Rar) Presimţire. – Presimţi + suf. ământ (după fr. pressentiment). Trimis de oprocopiuc, 12.04.2004. Sursa: DEX 98  PRESIMŢĂMÂNT s. v. presentiment, pre simţire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

  • prevedere — PREVEDÉRE, prevederi, s.f. 1. Faptul de a (se) prevedea. ♦ (Mai ales la pl.) Indicaţie, dispoziţie dintr un tratat, dintr un act normativ etc. ♦ Prevederi sociale = ansamblu de măsuri privitoare la acordarea asistenţei sociale unor persoane care… …   Dicționar Român

  • preştiinţă — PREŞTIÍNŢĂ s.f. Cunoştinţă despre ceea ce se va întâmpla în viitor, atribuită divinităţii. – Pre1 + ştiinţă (după fr. prescience). Trimis de oprocopiuc, 13.04.2004. Sursa: DEX 98  PREŞTIÍNŢĂ s. v. presentiment, presimţire, previziune. Trimis de… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”