presimţământ

presimţământ
PRESIMŢĂMẤNT, presimţăminte, s.n. (Rar) Presimţire. – Presimţi + suf. -ământ (după fr. pressentiment).
Trimis de oprocopiuc, 12.04.2004. Sursa: DEX '98

PRESIMŢĂMÂNT s. v. presentiment, pre-simţire.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

presimţământ s. n., pl. presimţămínte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • presimţire — PRESIMŢÍRE, presimţiri, s.f. Faptul de a presimţi; sentiment vag şi instinctiv pe care îl are cineva faţă de ceea ce ar urma să se întâmple; presentiment, presimţământ. – v. presimţi. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PRESIMŢÍRE s …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”