Dicționar Român. 2013.
pătuli — PĂTULÍ, pătulesc, vb. IV. tranz. (pop.) A călca în picioare (culcând la pământ); p. ext. a turti, a strivi, a presa. ♦ refl. (Despre iarbă, semănături etc.) A se apleca, a se culca la pământ. – Din pătul1. Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa:… … Dicționar Român
Orsans (Doubs) — Pour les articles homonymes, voir Orsans. 47° 14′ 54″ N 6° 23′ 23″ E … Wikipédia en Français
вариант — а, м. variante f. 1. Одна из нескольких редакций какого л. произведения (литературного, музыкального и т. п.); видоизменение отдельной его части. БАС 2. Эта варианта была точно выставлена на полях ... если б театральные условия потребовали дуэта … Исторический словарь галлицизмов русского языка
apleca — APLECÁ, apléc, vb. I. 1. tranz. şi refl. A face să şi schimbe sau a şi schimba poziţia (verticală) prin îndoire spre pământ; a (se) îndoi, a (se) înclina, a (se) pleca; fig. a (se) supune. 2. tranz. (pop.) A alăpta. 3. refl. fig., A simţi… … Dicționar Român
culca — CULCÁ, culc, vb. I. 1. refl. şi tranz. A (se) întinde, a (se) aşeza în poziţie orizontală (spre a dormi, a se odihni sau a face să adoarmă sau să se odihnească). ♢ expr. (refl.) A se culca pe o ureche (sau pe urechea aceea) = a nu se sinchisi de… … Dicționar Român
doborî — DOBORÎ, dobór, vb. IV. tranz. 1. A da jos, a culca, a răsturna, a dărâma (la pământ). 2. A face să se desprindă şi să cadă din locul unde este fixat, atârnat, agăţat. ♦ A face să cadă o fiinţă sau un obiect care zboară sau pluteşte în aer. 3. A… … Dicționar Român
polignire — POLIGNÍRE s.f. v. POLIGNI. [Sinonime] Trimis de gall, 16.08.2008. Sursa: Neoficial … Dicționar Român
pologi — POLOGÍ, pologesc, vb. IV. tranz. (pop.) 1. A tăia, a doborî la pământ iarba sau alte plante, cu coasa sau cu secera; p. ext. a întoarce, a aduna laolaltă mai multe poloage1 (1) (făcând snopi). 2. A face ca iarba sau alte plante să se plece, să se … Dicționar Român
tăvăli — TĂVĂLÍ, tăvălesc, vb. IV. 1. refl. şi tranz. A (se) rostogoli, a (se) suci pe o parte şi pe alta pe pământ, în iarbă etc. ♢ expr. (refl.) A se tăvăli de râs = a râde cu mare poftă; a se prăpădi de râs. 2. tranz. A bate pe cineva trântindu l şi… … Dicționar Român
