- poliglot
- POLIGLÓT, -Ă, poligloţi, -te, adj. 1. (Adesea substantivat) Care vorbeşte mai multe limbi. ♦ Care cuprinde sau are în vedere mai multe limbi. Dicţionar poliglot. 2. (Rar) Care se referă la un poliglot (1), de poliglot. – Din fr. polyglotte.Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX '98POLIGLÓT adj. multilingv, plurilingv, polilingv. (Dicţionar poliglot.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimepoliglót adj. m., s. m. (sil. -glot), pl. poliglóţi; f. sg. poliglótă, pl. poliglóteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPOLIGLÓ//T poliglottă (poliglotţi, poliglotte) 1) şi substantival (despre persoane) Care cunoaşte mai multe limbi. 2) (despre scrieri, opere, lucrări etc.) Care este scris în mai multe limbi sau care cuprinde mai multe limbi. Dicţionar poliglot. /<fr. polyglotteTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXPOLIGLÓT, -Ă adj., s.m. şi f. (Cel) care ştie mai multe limbi. ♦ Care este scris în mai multe limbi. [< fr. polyglotte, cf. gr. polys – numeros, glotta – limbă].Trimis de LauraGellner, 08.02.2007. Sursa: DNPOLIGLÓT, -Ă I. adj., s. m. f. (cel) care cunoaşte mai multe limbi. II. adj. scris în mai multe limbi; plurilingv. (< fr. polyglotte)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.