pleavă

pleavă
PLEÁVĂ s.f. I. 1. Rămăşiţe de spice sau de păstăi rezultate din treieratul cerealelor sau al leguminoaselor. ♦ fig. Ceea ce este lipsit de valoare, de importanţă; lucru de nimic. 2. fig. Om de nimic; lepădătură, drojdia societăţii. II. (iht.) Plevuşcă. – Din sl. plĕva.
Trimis de oprocopiuc, 23.03.2004. Sursa: DEX '98

PLEÁVĂ s. (pop.) vânturătură, (reg.) ciuruială, codină, târnomată, zoană, (prin vestul Transilv.) târn. (pleavă de la treieratul cerealelor.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

PLEÁVĂ s. v. fufă, lepădătură, năgară, neghină, plevuşcă, zâzanie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

pleávă s. f., g.-d. art. plévei
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PLEÁVĂ f. 1) Rămăşiţe constând din fărâme de spice, paie sau păstăi, provenite din treieratul cerealelor sau leguminoaselor (folosite în special ca furaj). 2) fig. (cu sens colectiv) Totalitate a elementelor degradate ale unei societăţi; putregai; drojdie. /<sl. plĕva
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

pleávă s.f. – 1. Rămăşiţe de spice sau de păstăi, tărîţe. – 2. Drojdie, sediment. – Megl. pleavă. sl. (bg.) plĕva "paie" (Miklosich, Slaw. Elem., 36; Cihac, II, 263; Conev 72), cf. mag. polyva, sb. pleva, şi plivi. – Der. plevaiţă (var. pleviţă), s.f. (Plantă, Xeranthemum annuum); plevniţă, s.f. (magazie de pleavă), din sl. plĕvĭnica; plevos, adj. (tărîţos); plevuşcă, s.f. (peşte, Leucaspius delineatus; alevin; peşti mici; gloată, plebe); pleviţă, s.f. (plevuşcă), în Munt., prin schimb de suf. al cuvîntului anterior (după Scriban, din sb. pijavica "lipitoare"); plimnicer(iu), s.n. (Trans., şopron), probabil în loc de *plevnicer, cf. pleşnicar.
Trimis de blaurb, 27.10.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • posconiţă — POSCÓNIŢĂ, posconiţe, s.f. Pleavă (amestecată cu sămânţă) rămasă de la vânturatul cânepii şi folosită adesea ca hrană pentru oi. – cf. slovacul p o s k o n i c a , magh. p a s z k o n c a . Trimis de oprocopiuc, 03.04.2004. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • zoană — ZOÁNĂ, zoane, s.f. (reg.) Pleavă. – cf. scr. z o n a. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ZOÁNĂ, zoáne, s.f. (reg.) Pleavă rămasă de la vânturatul grânelor. Trimis de tavi, 10.10.2006. Sursa: DLRLC  ZOÁNĂ s …   Dicționar Român

  • buc — BUC1 subst. (reg., în loc, adv.) Într un buc = imediat, într o clipă, foarte repede. – et. nec. Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98  BUC2, (2) buci, s.m. (reg.) 1. Pleavă rămasă după vânturarea seminţelor de cânepă sau de in, după… …   Dicționar Român

  • plevuşcă — PLEVÚŞCĂ, plevuşti, s.f. 1. Peştişor de baltă din familia ciprinidelor, cu corpul lung de 6 10 cm, acoperit cu solzi mărunţi, cu capul verde cafeniu, spinarea galbenă verzuie şi cu luciu metalic pe restul corpului (Leucaspius delineatus); p.… …   Dicționar Român

  • drojdie — DRÓJDIE, drojdii, s.f. 1. Substanţă depusă dintr un lichid pe fundul unui vas. ♢ expr. A fi (sau a sta, a se afla etc.) pe drojdie (sau pe drojdii) = a fi la capătul resurselor materiale, a nu mai avea aproape nici un ban. ♦ Zaţ de cafea. 2. (În… …   Dicționar Român

  • dârmon — DÂRMÓN, dârmoane, s.n. Ciur cu găuri mari pentru cernut seminţele (de cereale). ♦ Conţinutul unui astfel de ciur. – Din ngr. dromóni, bg. dărmon. Trimis de hai, 12.05.2004. Sursa: DEX 98  dârmón s. n., pl. dârmoáne Trimis de siveco, 10.08.2004.… …   Dicționar Român

  • felezeu — FELEZÉU s. v. măturoi, târn. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  felezéu ( ée), s.n. – Mătură pentru a curăţa pleava. Mag. felező mătură (Tiktin; DAR). – Der. felez(u)itoare, s.f. (mătură); felezui, vb. (a mătura, a curăţi pleava;… …   Dicționar Român

  • pleavniţă — pleávniţă, pleávniţe, s.f. (înv.) loc în care se ţine pleava; magazie, şopron (pentru pleavă). Trimis de blaurb, 29.09.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • primitea — primiteá, primitéle, s.f. (reg.) 1. mătură cu coadă lungă, făcută din nuiele sau fire de mătură, cu care se mătură pleava, paiele rămase la vânturatul cu lopata; felează, felezeu, felezitoare, felezoaie, leasă, târn. 2. unealtă formată dintr o… …   Dicționar Român

  • vânturătură — VÂNTURĂTÚRĂ, vânturături, s.f. Vânturare; (concr.) ceea ce rămâne (ca impuritate) după vânturarea seminţelor; pleavă. – Vântura + suf. ătură. Trimis de bogdanrsb, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  VÂNTURĂTÚRĂ s. v. pleavă, vânturare, vânturat. Trimis… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”